Áron Márton

Áron Márton a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Áron

Áron Márton (n. 28 august 1896, Sândominic, Austro-Ungaria – d. 29 septembrie 1980, Alba Iulia, România) a fost episcop romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia între anii 1938-1980. Între iunie 1949-1955 a fost arestat de autoritățile române. În iulie 1949 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop „ad-personam” de către papa Pius al XII-lea. Pentru activitatea sa de salvare de la exterminare a unor evrei transilvăneni a fost declarat de Israel în anul 1999 „Cetățean de Onoare” și „Drept între popoare”.

Áron Márton a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Áron

Biografia Áron Márton s-a născut la data de 28 august 1896 în localitatea Sândominic, la 29 km nord de municipiul Miercurea Ciuc, din județul Harghita, fostul comitat Ciuc. A învățat la școala primară din satul natal (1903-1906), apoi la gimnaziile catolice din: Șumuleu (1907-1911), Miercurea Ciuc (1911-1914) și Alba Iulia (1914-1915). Márton a fost încorporat la 15 iunie 1915 în armata austro-ungară și a luptat în Primul Război Mondial (1915-1918) ca locotenent în Divizia 82 Secuiască. El a fost rănit de trei ori, în luptele de la Doberdò del Lago, Pasul Oituz și Asiago. După demobilizare, a lucrat în agricultură, apoi a fost contabil la un ocol silvic (1918-1920). Între anii 1920-1924 a studiat la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la 6 iulie 1924 de către episcopul Gusztáv Károly Majláth în Catedrala „Sfântul Mihail” din Alba Iulia. Începând din iulie 1924 a fost capelan în comuna Ditrău. Apoi, de la 1 iulie 1925, a devenit capelan în orașul Gheorgheni. A predat ca profesor de religie la Liceul de Stat din Gheorgheni (1926-1928) și la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș (1928-1929), îndeplinind și funcția de director-adjunct al liceului de băieți. La 1 iulie 1929…Citește mai mult

Áron Márton a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Áron

Alegerea ca episcop de Alba Iulia La 14 septembrie 1938 a fost numit, prin Decretul nr. 630 al Sacra Congregatio Consistorialis, administrator apostolic al Episcopiei de Alba Iulia. La 24 decembrie 1938 a fost numit de către papa Pius al XI-lea episcop romano-catolic de Alba Iulia. Este consacrat ca episcop la 12 februarie 1939 la Biserica „Sf. Mihail” din Cluj de către arhiepiscopul Andrea Cassulo, nunțiul apostolic în România, asistat de către episcopul Augustin Pacha de Timișoara și de episcopul István Fiedler de Satu Mare-Oradea. În atenția Serviciului Secret de Informații din România au intrat și anumiți preoți maghiari de diferite confesiuni, din cauza propagandei revizioniste, șoviniste și naționaliste pe care unii dintre ei o desfășurau în Transilvania. Un caz aparte îl constituie cel al episcopului Áron Márton, figură centrală a Bisericii Romano-Catolice din România din prima jumătate a secolului al XX-lea. În documentele SSI era considerat „... unul din conducătorii acțiunii iredentiste maghiare în țara noastră”. Cel care mai târziu avea să ia – spre cinstea sa – o atitudine hotărâtă în favoarea evreilor, opunându-se trimiterii lor spre lagărele de exterminare naziste de către guvernul hortyst, se dovedea, așa cum ni-l prezintă rapoartele SSI, „un dușman neîmpăcat a tot…Citește mai mult

Áron Márton a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Áron

Intervenții pentru salvarea evreilor Fostul șef-rabin al Clujului, Moshe Carmilly-Weinberger l-a evocat în lucrarea Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944) pe episcopul romano-catolic Márton care a susținut cauza evreilor și a contribuit la salvarea a mii dintre ei: „În acele vremuri tragice s-a reliefat măreția umană a episcopului Márton Áron, singurul episcop maghiar în Transilvania care în 18 mai 1944, în Biserica Sfântul Mihail din Cluj, și-a ridicat glasul și a rugat, a somat societatea maghiară să ajute evreimea adunată în ghetouri și aflată în fața deportării.” În urma apelului la ajutorarea evreilor a fost declarat persona non grata de autoritățile fasciste ungare și expulzat, refugiindu-se în România. Într-o scrisoare adresată prim-ministrului Ungariei Döme Sztójay a scris: „Împreună cu credincioșii diecezei mele a trebuit să constat cu stupoare măsura iresponsabilă prin care nu se cruță viața evreimii, mergându-se până la ultima limită a inumanului. Cu respect și în deplină cunoștință a responsabilității mele, vă atrag atenția că pentru o astfel de faptă un om, chiar dacă este prim-ministru, ori un guvern, nu are mandat pentru că povara o va purta un întreg popor. Tocmai de aceea, vă rog să retrageți imediat această măsură !” În scrisoarea adresată ministrului ungar de interne…Citește mai mult

Áron Márton a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Áron

Persecutat de comuniști La 19 martie 1948 episcopul Márton și alți șapte episcopi catolici au trimis o scrisoare guvernului României arătând contradicțiile din Constituția RPR din anul 1948 și care privează liberatea de conștiință și religie. Ei au solicitat acordarea de libertate religioasă pentru toate credințele din România, asigurând educația religioasă din școli și oficierea de servicii divine în armată, în spitale, orfelinate și închisori. Episcopii Márton Áron și dr. Iuliu Hossu (episcop greco-catolic de Cluj-Gherla) au conceput și prezentat un proiect de „Statut al Bisericii Catolice din România”, ca o încercare de a salva Biserica Catolică de persecuția comunistă. Cei doi au definitivat documentul la 27 octombrie și l-au depus la Ministerul Cultelor în data de 4 noiembrie 1948. La 11 octombrie 1948 episcopul Márton a trimis o pastorală clerului din eparhie, în care afirma: „Tragedia fraților noștri greco-catolici ne face clar faptul că zilele martiriului ne așteaptă și pe noi”. Le-a cerut să fie curajoși, să se roage și le-a interzis să ia parte la orice miting organizat de către Partidul Comunist, sub pedeapsa excomunicării. În aprilie 1949 autoritățile au închis arbitrar 39 de mănăstiri. La 27 aprilie 1949 episcopul Márton a trimis o scrisoare de protest către…Citește mai mult

Áron Márton a lăsat un gând

acum 3 zile

Eliberarea și reabilitarea Eliberarea și revenirea la 24 martie 1955 a episcopului Márton Áron la conducerea Diecezei de Alba Iulia a contribuit indiscutabil la redresarea morală a catolicilor din România și la consolidarea tendinței de rezistență din rândul acestora. Acesta este motivul pentru care activitatea episcopului este strict supravegheată și toate informațiile recoltate sunt aduse la cunoștința Ministerului Cultelor, înlocuit în martie 1957 cu Departamentul Cultelor. Áron Márton luase legătura, în cursul deplasărilor sale la București, cu "elemente reacționare", cum este cazul academicianului Zenovie Pâclișanu (preot greco-catolic), un „înfocat militant pentru reînființarea cultului greco-catolic”. Datorită acestei intense activități care intra în contradicție cu interesele autorităților de la București, în iunie 1957, episcopului Áron Márton i s-a impus domiciliu obligatoriu; totuși, "episcopul continua să se mențină pe aceeași poziție de necolaborare cu regimul nostru". A avut domiciliu obligatoriu în sediul Palatului Episcopal, până în anul 1967. Într-o notă de sinteză referitoare la acțiunile episcopului de după eliberarea din detenție, elaborată la 14 septembrie 1959, se aminteau memoriile lui Áron Márton, prin care solicita restabilirea situației Bisericii Catolice așa cum era aceasta la 30 decembrie 1947, eliberarea din detenție a episcopilor și preoților catolici (se putea subînțelege că era vorba și de…Citește mai mult

Áron Márton a lăsat un gând

acum 3 zile

Retragerea După eliberarea din închisoare a stat timp de 11 ani cu domiciliu obligatoriu la Alba Iulia. În anul 1967 cardinalul Franz König a obținut de la autoritățile române ridicarea domiciliului obligatoriu pentru episcopul Áron Márton. În anul 1968 a întreprins o călătorie emoționantă prin țară, acordând prima Împărtășanie la mii de tineri. În 1972 s-a îmbolnăvit de cancer, motiv pentru care la 13 februarie 1972 papa Paul al VI-lea l-a numit pe Jakab Antal ca episcop-auxiliar de Alba Iulia. Din anul 1976, administrarea efectivă a episcopiei a fost exercitată de facto de către episcopul său auxiliar. La data de 2 aprilie 1980 Áron Márton s-a retras, oficial, de la conducerea Episcopiei de Alba Iulia, devenind episcop emerit. El a cedat administrarea diecezei către episcopul-auxiliar, Jakab Antal. Áron Márton a decedat la 29 septembrie 1980, în reședința episcopală din Alba Iulia. A fost înmormântat în cripta Catedralei din Alba Iulia, de cardinalul Laszlo Lékai.

Áron Márton a lăsat un gând

acum 3 zile

Onoruri Arhiepiscopul Márton Áron a fost propus „Pentru atitudinea umană, eroică, în favoarea poporului evreu în vremurile de restriște" să fie recunoscut de Israel Drept între popoare. Institutul "Yad Vashem" din Ierusalim i-a completat dosarul și la data de 27 decembrie 1999 parlamentul israelian i-a acordat post mortem titlul, medalia și cetățenia de onoare ale Israelului. În anul 1988 rabinul Dr. Moshe Carmilly-Weinberger a depus la mormântul episcopului Márton Áron o coroană de flori cu mențiunea: „Domnule Episcop, poporul evreu nu vă uită atitudinea curajoasă din vremea suferințelor sale. Cu recunoștință: Dr. Moshe Carmilly-Weinberger, fost Șef-Rabin de Cluj.” Colegiul Național „Áron Márton” din Miercurea Ciuc îi poartă numele. O statuie a sa în mărime naturală a fost postată în fața Bisericii "Sfântul Mihail" din Cluj Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia a inițiat demersurile necesare pentru beatificarea arhiepiscopului Márton. Postulatorul cauzei de beatificare a fost Gergely Kovács, în prezent arhiepiscop de Alba Iulia și astfel succesor al arhiepiscopului Áron Márton.