Cella Serghi (nume real: Cella Marcoff; n. 4 noiembrie 1907, Constanța, România – d. 19 septembrie 1992, București, România) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei.
Cella Serghi (nume real: Cella Marcoff; n. 4 noiembrie 1907, Constanța, România – d. 19 septembrie 1992, București, România) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice.
A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei.
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia adăugat o fotografie
acum 7 zile
R.I.P Cella
Biografie Născută la 22 octombrie 1907 în Constanța, într-o familie de vechi dobrogeni, fiica lui Avram Marcoff și a Carolinei. Cella Marcoff, cunoscută sub pseudonimul Cella Serghi, după prenumele bunicului Serghi Marcoff, ceasornicar pasionat de antichități, de origine bulgară, scriitoarea va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește: "M-am născut la Constanța, într-o casă de pe strada Mării, și prezența mării a avut o influență deosebit de puternică asupra copilăriei mele. Despărțirea de mare, din cauza refugiului, a fost un șoc care a lăsat urme adânci. M-a urmărit nostalgia mării, dorul de mare mi-a îndurerat copilăria. Pânza de păianjen - în mare măsură autobiografică - e plină de ecourile mării, de amărăciunea acelei despărțiri. Chiar mai târziu, în fața ei, cântam marea copilăriei mele. Bunicul meu, ceasornicar, era pasionat de descoperirile care se făceau la Constanța cu prilejul săpăturilor și mi-a transmis dragostea lui pentru cioburi, ulcele, sticluțe, figurine și tot felul de obiecte din antichitate, pe care le căuta și le strângea. Tare aș fi vrut să mă joc cu ele, dar n-aveam voie decât să le mângâi sub privirea lui aspră". Scriitoarea va continua să evoce marea, "marea e o prezență…
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia adăugat o fotografie
acum 7 zile
R.I.P Cella
Opere originale
Pânza de păianjen, roman revizuit de autoare în trei ediții succesive (în 1938, 1946 și 1971)
Cad zidurile, 1950, roman refăcut în 1965 sub titlul Cartea Mironei și în 1972 sub titlul Mirona
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia lăsat un gând
acum 7 zile
Cantemiriștii, 1954
Fetele lui Barotă, 1958, redenumit, în ediția din 1974, Iubiri paralele
Cartea Mironei, Editura pentru Literatură, Romane de ieri și de azi, 1967
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia lăsat un gând
acum 7 zile
Gențiane, 1970
Pe firul de păianjen al memoriei, 1977
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia lăsat un gând
acum 7 zile
În căutarea somnului uriaș, povestire, 1980
Această dulce povară, tinerețea, 1983, cu o ediție a doua revăzută, apărută postum în 1993
Interviuri, cu douăsprezece scrisori inedite către Ilie Rad; ed. îngrijita, pref. și nota asupra ed. de Ilie Rad; 2005
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia lăsat un gând
acum 7 zile
Traduceri
Vă place Brahms? de Françoise Sagan, 1971
Casa de hârtie de Françoise Mallet-Joris, 1972
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia lăsat un gând
acum 7 zile
Colecții digitalizate BCU IAȘI Constanța Călinescu, Ion Faiter: Dimensiunile unor vocații (pag. 155-157 - Cella Serghi Arhivat în 22 iulie 2009, la Wayback Machine.), Biblioteca județeană Constanța, 1979 [1]Un interviu cu Cella Serghi de Cleopatra Lorințiu,publicat în SLAST,1984 Florin Faifer, "Două scrisori de la Cella Serghi", Cronica, Anul 40, nr. 11, noiembrie 2005, p. 18 Boris Marian: Centenar Cella Serghi Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine., în revista Realitatea evreiască, nr. 287 (1087), 4-31 decembrie 2007, pag. 18 Manifest pentru posteritate, 21 aprilie 2008, Sidonia Silian, Jurnalul Național Cella Serghi sau o viață ca un roman, 13 aprilie 2009, Daniela Titire, Jurnalul Național Serghi, contestată și adulată, 14 aprilie 2009, Claudia Daboveanu, Jurnalul Național Post-scriptum la romanul unei vieți, 15 aprilie 2009, Carmen Dragomir, Jurnalul Național Mirona, iubită, pătimașă, citită, 8 iulie 2009, Clara Margineanu, Jurnalul Național Arta, puntea dintre noi, 10 iulie 2009, Daniela Titire, Jurnalul Național http://www.biblioteca.ct.ro/personalitati_dobrogene/cella_serghi.htm Arhivat în 22 iulie 2009, la Wayback Machine. FOTO Cella Serghi, veșnic îndrăgostită de Camil Petrescu și de mare, 8 martie 2013, Sinziana Ionescu, Adevărul IUBIRI CELEBRE Cella Serghi despre Camil Petrescu: „În care anume clipă m-am îndrăgostit de el nu voi ști niciodată. Dragostea mea pentru el s-a…
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia lăsat un gând
acum 7 zile
Interviuri
La 85 de ani, doar cu sunetul mării și amintirile copilăriei, 13 aprilie 2009, Jurnalul Național
"Mirona", cea mai dragă carte Arhivat în 11 decembrie 2011, la Wayback Machine., 6 iulie 2009, Ilie Rad, Jurnalul Național
"Am fost sinceră în tot ce am scris", 7 iulie 2009, Ilie Rad, Jurnalul Național
"Am păstrat sunetul mării și amintirile copilăriei", 11 iulie 2009, Ilie Rad, Jurnalul Național
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
Cella Serghia lăsat un gând
acum 7 zile
Interviu Cella Serghi
Cartea de la ora 5 - Doina Rad, Viața ca rescriere. Cella Serghi
https://cleopatra-lorintiu.net/cella-serghi/, Interviu Publicat în 1983 în suplimentul SLAST
