Constantin Lecca

Constantin Lecca a adăugat 2 fotografii

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Constantin Lecca (n. 4 august 1807, Brașov, Imperiul Austriac – d. 13 octombrie 1887, București, România) a fost un profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător român din secolul al XIX-lea, care s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase și al picturii cu tematică istorică – care de altfel l-a și consacrat. Alături de prietenul său Mișu Popp și de litograful Carol Popp de Szathmary, Constantin Lecca a făcut parte din grupul de artiști ardeleni care au influențat semnificativ pictura românească a secolului al XIX-lea. Lecca fost primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental. Ca editor, a înființat prima tipografie din Craiova și prima revistă culturală din Oltenia, revista Mozaic, în 1838. În politică s-a remarcat ca participant la Revoluția Română din 1848 și a susținut unirea și independența Principatelor. A susținut cu ardoare idealurile Școlii Ardelene și a rămas posterității ca un bun pedagog, un mare patriot sub spectrul iluminismului transilvănean și un bun portretist. A fost o fire îndrăzneață și muncitoare, similar negustorilor brașoveni din rândul cărora a făcut parte. Pentru Craiova a fost ceea ce Ion Heliade-Rădulescu a fost pentru București. Barbu Theodorescu i-a făcut următoarea caracterizare: ... „Prin marea sa cantitate…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Familia Lecca - copilăria Familia lui Constantin Lecca a fost urmașa unei vechi familii de negustori și meseriași din zona Brașovului, familie care a fost atestată documentar timp de aproape două secole în acte păstrate în arhive sau care au fost adunate de către colecționari din diverse lucrări tipărite. În anul 1701, apare în documente Comșa Răuț din Tohan (gocimanul) care încheie un act de asociere comercială cu Vasile Brașoveanu și Ioan Sobanul. Tot un Comșa Răuț vinde muntele Radiba cumnatului său Oprea Florea, printr-un act de vânzare - cumpărare care indică o origine munteană a familiei. De asemenea, se întâlnesc în documente mulți boieri din secolul al XVIII-lea care poartă numele de Lecca, ce vând sau cumpără terenuri și moșii în Târgoviște, Argeș sau București, fără a se putea face vreo legătură filială cu pictorul Lecca. Componența istorică a familiei acestuia din Brașov, poate fi determinată prin apelativele pe care membrii acesteia le purtau, evidența reieșind și din semnăturile lor. Astfel, există semnături ca: Popa Vasii și Comșa Răuț din Tohan, Nica Popii Comșa ot Zărnești, Răuț Scheianul, sau Cojocarul din Turcheș. Radu Leca și Răuț Leca au achiziționat un minerei pentru biserică în anul 1780, iar Gheorghe Pop…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

La studii Începând din anul 1822, de când era elev al școlii românești din Brașov și până când s-a stabilit la Buda în vara anului 1827, nu se cunoaște nimic din viața lui Lecca. Aceasta este perioada în care Barbu Theodorescu presupune că Lecca ar fi fost elev în școlile de la Blaj. O dată ajuns în capitala ungară, Constantin Lecca a început perioada de formare artistică în plin contact cu Occidentul. Se cunoaște că în istoria Transilvaniei din secolul al XVIII-lea, foarte mulți tineri și-au desăvârșit educația în capitala Regatului Ungar, la Buda, sau la Roma ori Viena. Cu ajutorul cunoștințelor pe care le-au dobândit în contactul lor cu civilizația occidentală, aceștia s-au întors în locurile natale ca filologi, istorici și nu ca propagatori ai catolicismului în spiritul în care au fost ei școliți. Revenind în Ardeal, absolvenții transilvăneni și-au adus adeseori aportul în dovedirea latinității poporului român și la ridicarea lui prin educație și cultură. Astfel, după anul 1820 la Buda au venit între 15 și 20 de tineri români transilvăneni, pentru a urma diferite școli superioare. Tot la aici s-a aflat și tipografia unde chiar și unii dintre scriitori din țară au făcut diferite tipărituri și la…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Profesor la Craiova În anul 1834, revista Biblioteca românească și-a încetat activitatea deoarece majoritatea colaboratorilor săi au părăsit activitatea publicistică desfășurată la Buda. Așa cum cărturarii formați de către Școala Ardeleană au trecut Carpații și au început reformarea învățământului românesc din Moldova, Oltenia și Muntenia, Damaschin Bojincă a plecat la Iași și Ioan Triffu a fost numit profesor la Cerneți. De la Cerneți, Ioan Triffu s-a mutat la Craiova, acolo unde Constantin Lecca a venit ca profesor de desen și caligrafie la Școala centrală din localitate. Zaharia Carcalechi și-a continuat și el activitatea începută la Buda, dar la București. Obținerea postului de la Craiova de către Constantin Lecca, a fost posibilă ca urmare a reorganizării școlilor românești, datorată Regulamentului organic apărut în anul 1832. Prin acest regulament, posturile școlilor din Craiova și București au fost suplimentate cu câte unul de profesor la catedrele de caligrafie și desen, nou înființate. Astfel, la Liceul Sfântul Sava din București a fost numit ca profesor de desen pictorul croat Carol Wallenstein de Vella, iar Constantin Lecca pare să fi ocupat același post la școala din Craiova în anul 1833. La catedra de desen postul a figurat însă vacant aproape un an de zile, deoarece…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Editorul După plecarea sa de la Buda și din momentul venirii sale la Craiova, Constantin Lecca și-a propus înființarea unei reviste similare Bibliotecii românești și a unei tipografii locale. Până în 1833, în Oltenia au ființat tipografii locale aflate în prejma bisericilor mânăstirești din Bistrița și probabil la Râmnic și Govora. Având ajutorul necondiționat a lui Petrache Poenaru și Grigore Otetelișanu, Lecca a făcut rost de o tipografie pe care a adus-o la Craiova. Proveniența ei nu este cunoscută, dar Barbu Theodorescu presupune că ea ar fi fost procurată cu ajutorul lui Zaharia Carcalechi, cu care Lecca a păstrat legătura de prietenie începută la Buda. Tipografia lui Lecca a fost amplasată pe locul unde astăzi este Biserica Sfântul Ilie din Craiova (ctitorită de familia Otetelișanu) și unde exista o prăvălie a negustorului brașovean Petcu Vasiliu. Tipografia a fost înființată sub tutela Școlii Centrale din Craiova, acest lucru fiind dovedit prin faptul că circa 4000 de lei anual reprezentau cheltuieli de funcționare, cheltuieli pe care Petrache Poenaru le-a trecut în bugetul acesteia. Prima lucrare tipărită a tipografiei a fost primul număr al revistei săptămânale Mozaicul, fiind necesar aproape un an de zile pentru pregătirea primului număr al acesteia. Pe lângă tipărirea…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Literatul Revista Mozaicul ar fi trebuit să aibă numele Desfătătorul. A fost publicată ca ediție săptămânală și a apărut pentru prima oară în data de 3 octombrie 1838. Ultimul număr al revistei a fost scos în data de 25 septembrie 1839. Motivul stopării editării ei a fost dorința lui Lecca pentru reorganizarea activității, a formatului și a conținutului pe care l-a dorit mai bogat. Plecarea sa intempestivă în Italia și noile sale preocupări în pictura bisericească au făcut însă ca revista să-și înceteze aparițiile, imediat după întoarcerea sa din străinătate. Deși viața revistei a fost destul de scurtă, aproape de un an de zile, ea a adus o notă nouă în publicistica românească. Până la revista Mozaicul, literatura românească s-a manifestat mai ales sub influența modelelor rezultate din spiritul francez. Cultura germană pătrundea greu, chiar dacă înainte de apariția Mozaicului se mai făcuseră traduceri din limba germană. Aceste traduceri veneau filtrate ca proveniență tot prin limba greacă sau franceză, astfel că prin apariția Bibliotecii românești a lui Carcalechi și Lecca de la Buda și prin apariția revistelor transilvănene, s-a deschis drumul culturii germane în spațiul românesc. Constantin Lecca și Ion Triffu au considerat că literatura franceză era imorală, ușoară și…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Pictorul Lecca Constantin Lecca este considerat ca un deschizător de drumuri în jurul căruia s-au adunat majoritatea tinerilor pictori din Țara Românească. El a fost o personalitate dominantă a primei jumătăți a secolului al XIX-lea. Întreaga sa activitate se poate separa în trei perioade distincte, în cadrul unui interval de timp de aproape patru decenii. Prima este perioada debutului său artistic de la Buda, unde a publicat desene de domnitori în paginile revistei Biblioteca românească sub conducerea lui Zaharia Carcalechi. A doua, este perioada considerată de către specialiști cea a maturității artistice de la Craiova. În această perioadă, Lecca s-a manifestat plenar ca profesor de desen și caligrafie, editor și tipograf, pictor de compoziție, ilustrator de carte, portretist și nu în ultimul rând zugrav de biserici. A treia perioadă, este cea petrecută la București între anii 1851 și 1870. La București, Constantin Lecca n-a mai fost artistul de Craiova. Aici s-a manifestat ca și pictor răspânditor de opere realizate în serie, opere care nu au mai conținut în ele valoarea artistică din perioada maturității. La București pictorul a făcut avere dar, foștii elevi au ajuns să-l depășească și și-a pierdut faima de mare maestru, cu toate că a mai avut…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Cadrul istoric Asemenea lui Gheorghe Asachi și Ion Heliade-Rădulescu, Constantin Lecca a fost pictor, editor, literat, tipograf și nu în ultimul rând profesor. Pentru a pătrunde în esență opera artistică a pictorului, trebuie ca aceasta să fie încadrată în epoca în care artistul a creat și s-a manifestat. Heliade-Rădulescu a creat la București, Asachi a activat la Iași și Lecca la Craiova, Brașov și București. Lecca a fost influențat de Școala Ardeleană ca Heliade, a făcut istorie ca Asachi și a văzut operele marilor maeștri italieni la Roma. De asemenea el a înființat o tipografie, a tradus, a scris și a condus o revistă ca și ceilalți doi. Deși Lecca este inferior celor doi, a participat ca și ei la ridicarea culturală a unei generații noi de tineri talentați, chiar dacă în ultima perioadă a vieții a fost părăsit, uitat și foarte criticat. Constantin Lecca l-a avut ca elev pe Theodor Aman, care i-a fost superior din toate punctele de vedere. Până la apariția lui Aman în viața artistică bucureșteană, Lecca s-a ocupat de pictura cu tematică istorică, fapt care i-a adus elogii din partea tuturora. Pictura românească în acele vremuri era, ca mod de manifestare, similară literaturii tradiționale existente…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Debutul din Revista „Biblioteca românească” Informațiile despre începuturile artistice ale pictorului Constantin Lecca sunt confuze și destul de puține. Nicolae Țîncu, care a fost un prieten bun al lui Lecca, menționează în Revista nouă că profesorul lui Lecca la Viena ar fi fost Shamy. Informația lui Velia a fost preluată și în alte analize și studii despre activitatea lui Lecca, exemplu în acest sens fiind analiza lui Nicolae E. Idieru. Este de presupus că pictorul ar fi avut la începutul studiilor sale la Buda unele noțiuni despre pictură, deoarece la Brașov este de notorietate că existau deja iconari și zugravi de biserici. După folcloristul Ion Mușlea, la Brașov ar fi existat și iconari care pictau pe sticlă, mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată de către familia de zugravi Popp, în care s-a născut Mișu Popp. În plus, la Brașov trăia și renumitul zugrav David, cel care a fost autorul manualului de pictură bisericească bizantină Erminia din 1822. Aflat la studii la Buda, Constantin Lecca a executat o serie de desene pentru revista Biblioteca românească. Astfel, în numerele revistei au apărut portretele lui Ștefan cel Mare,…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Pictorul de biserici Constantin Lecca a pictat o mulțime de biserici răspândite în mai multe orașe din România. Informațiile despre activitatea sa în zugrăvirea bisericilor, care s-au transmis de-a lungul timpului, sunt adeseori contradictorii sau chiar confuze. Aprecierile și critica de specialitate de atunci și până astăzi suferă de ambiguitate în a aprecia valoarea artistică a picturilor murale pe care Lecca le-a realizat. În anul 1840, Constantin Lecca, sprijinit de rudele sale Iordache Oteteleșanu și Petrache Poenaru, a primit comanda pentru realizarea picturilor murale ale Bisericii Sfântul Ilie și mai apoi Biserica Madona Dudu, ambele din Craiova. Cu sprijinul autorităților locale și a mai multor meșteri care l-au ajutat, Lecca a realizat schițele într-o perioadă lungă de timp. Acest fapt a fost datorat studiilor pe care Lecca le-a făcut pentru a armoniza compoziția scenelor biblice cu spiritul Renașterii precum și a influențelor italiene în acest domeniu. Tot în acest an, artistul a făcut mai multe drumuri la Viena și Budapesta în vederea procurării celor trebuincioase realizării comenzii: vopsele și documente artistice. Pentru zugrăvirea Madonei Dudu, eforturile de organizare ca și cele de realizare au fost și mai intense. Tranșele de bani alocate lucrării au trebuit a fi suplimentate în anul…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului După cercetările pe care Mihai Manolache le-a făcut la această biserică au apărut informații noi despre activitatea lui Constantin Lecca. Profesorul Manolache a afirmat că până în anul 1943, icoanele existente aici, au fost păstrate pe peretele dinspre răsărit din tinda bisericii până la recentele lucrări de renovare. În anul 1943, unele din ele au fost așezate pe paraclis și altele au fost donate altor capele. Conform lui Nicolae Iorga, această biserică ar fi fost pictată de către pictorul Mișu Popp, dar documentele aflate în arhiva muzeului bisericii contrazic afirmația lui Iorga și spun cu claritate că sunt opera lui Constantin Lecca. Studiind procesele verbale ale ședințelor Reprezentației Bisericii Sfântul Nicolae din Brașov și a contractelor dintre pictor și biserică aflate în Arhiva Muzeului, a rezultat existența la acest edificiu religios a trei icoane realizate pe tablă, șapte pe mușama, câteva refăcute pe lemn și patru tablouri cu motive ornamentale florale. În plus față de toate analizele pe care cercetătorii precedenți le-au făcut, Mihai Manolache a considerat că Lecca ar fi fost și un inovator în privința materialelor pe care le-a folosit ca suport al picturilor sale. În mod evident, dacă până la el…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Portretistul Constantin Lecca a fost cel care a realizat în perioada 1830 - 1870 o impresionantă galerie de portrete a boierimii românești. El s-a subordonat cerințelor sociale în ce privește opera sa, astfel încât dacă oamenii nu l-ar fi împins spre portretistică, Lecca ar fi rămas fidel tematicii istorice și al picturii bisericești. Așa cum a arătat Theodor Aman, moda locală l-a determinat pe Lecca să devină un portretist prin excelență. Din cauza numeroaselor comenzi care veneau din partea clientelei bogate din Țara Românească, pictorii din acele vremuri deveneau meseriași, astfel că ei au executat portretele în grabă, potrivit gusturilor comanditarilor și au insistat în opera lor asupra elementelor vestimentare, asupra fineții dantelelor și catifelelor și a bijuteriilor. Din aceste motive, picturile epocii au în prezent mai mult valoarea documentară a revistelor de modă. Totuși, opera portretistică a acelor timpuri nu este lipsită de interes și uneori de înțelegere artistică. Constantin Lecca s-a pus întru-totul de acord timpului său, portretele sale fiind diferite ca valoare artistică. Cele mai bune lucrări portretistice pe care le-a făcut au fost acelea ale prietenilor, familiei Lecca, precum și ale unor demnitari foarte importanți. Acestea sunt picturile asupra cărora a zăbovit îndelung și a căutat…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Autoportrete Biograful Barbu Theodorescu a exprimat părerea că pictorul Constantin Lecca și-a făcut adeseori portretul. Astfel, el a considerat că Portretul unui tânăr (bărbat) este de fapt un autoportret (1) realizat în timpul călătoriilor pe care Lecca le-ar fi făcut în Italia. El se bazează în acestă ipoteză pe faptul că portretul ar fi fost făcut într-o perioadă de tinerețe în care Constantin Lecca a fost influențat de pictura romantică vieneză. Concluzia care se desprinde din privirea lucrării este cea a omului voluntar, impresie care precede firea visătoare afișată de personajul portretizat. Anumite amănunte vestimentare, lavaliera, pletele în bucle peste urechi descoperă personalitatea artistului, în schimb privirea pare a aparține unui negustor brașovean. Primul autoportret (2) cunoscut al lui Lecca aparține astăzi secției de stampe al Academiei Române. El este unul de factură romantică, de tip Byron, caracterizat de o privire visătoare, păr ondulat, mustață semeață, sprâncene puternic arcuite și o barbă fină care dă un aer de bărbăție. Surprinzător la acest autoportret este schițarea îmbrăcăminții, fapt care contrastează cu uzanțele vremurilor de atunci. Siguranța cu care este creionat acest autoportret este obișnuită multor portrete care s-au făcut în arta apuseană a epocii. La Buda, Lecca a pictat compoziția Cea…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Compoziții cu tematică istorică ... „Tânărul pictor Constantin Lecca, aprins fiind de zelul patriocesc și având după puteri a sluji neamului, au zugrăvit trista și lăcrămoasa moarte a viteazului princip Mihai pe o pânză de un cot și jumătate de mare și spre veșnică aducere aminte ca un suvenir au dat-o la școalele naționale din București ca să se pună în școală înaintea tinerimii, ca să vadă pe un erou, ce a fost scutitoriul a toatei creștinătăți de tirania barbaricească și carele era minunat de toată Europa, să vadă zic ce era strămoșii în lume. Tînărul acesta are foarte mare plecare spre măiestria picturii, deci vrednic este a se patroni de naționaliști, cu ajutoriul neamului să poată merge în Italia și Franța, pentru întreaga procopsire și covîrșire a frumoasei cestii măestrii, care apoi să poată sluji neamului ca maestru puternic și profesor tinerimii românești în acea măestrie.”----- Zaharia Carcalechi: în Revista Biblioteca românească, Buda, 1829, partea IV, pag. 30 - 31 Constantin Lecca a realizat mai multe compoziții istorice care-l înfățișează pe Mihai Viteazul, majoritatea lor fiind făcute în perioada în care Nicolae Bălcescu a scris epopeea Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Un portret al voievodului făcut de Lecca a existat…Citește mai mult

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

In memoriam În amintirea lui Constantin Lecca au fost botezate cu numele lui străzi din Brașov, Craiova și din București. De asemenea s-a păstrat casa în care a locuit artistul numită Casa Brăiloiu-Lecca. Clădirea este un monument de arhitectură din municipiul Craiova catalogat cu codul Cod LMI: DJ-II-m-B-08034 Categoria: B. Ea este situată pe strada Constantin Lecca, nr. 29, vis-a-vis de Casa Otetelișanu. Clădire a fost construită de însuși pictorul.

Constantin Lecca a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Constantin

Vizitați articolul principal Cleopatra Lecca Cleopatra Lecca (n. 1837 - d. 1900) a fost primul copil al lui Constantin Lecca. Ea s-a născut la Craiova și a fost botezată la Biserica Madona Dudu de către Maria Urdăreanca, devenind mai apoi o cunoscută muză a poetului Mihai Eminescu, prin anii 1880. Inspirat de fiica lui Lecca, Mihai Eminescu a scris cunoscuta poezie Pe lângă plopii fără soț. Cleopatra Lecca a fost în perioada 1874 - 1875 iubita lui Titu Maiorescu, pe care de altfel l-a cunoscut din copilărie. Ea a fost căsătorită cu Grigore Poenaru cu care a avut doi copii.