Eliška Krásnohorská, pe numele ei real Alžběta Pechová, (n. 18 noiembrie 1847, Praga, Imperiul Austriac – d. 26 noiembrie 1926, Praga, Cehoslovacia) a fost o poetă, libretistă, scriitoare și traducătoare cehă, dar și o activistă feministă. A fost inițiată în literatură și politica feministă de către Karolína Světlá. Ea a scris poezii lirice și critică literară, dar în prezent este asociată mai mult cu literatura pentru copii și cu traducerile. A tradus scrieri ale lui Pușkin, Mickiewicz și Byron. Krásnohorská a scris libretele mai multor opere de Bedřich Smetana: The Kiss, The Secret, The Devi
Eliška Krásnohorská, pe numele ei real Alžběta Pechová, (n. 18 noiembrie 1847, Praga, Imperiul Austriac – d. 26 noiembrie 1926, Praga, Cehoslovacia) a fost o poetă, libretistă, scriitoare și traducătoare cehă, dar și o activistă feministă. A fost inițiată în literatură și politica feministă de către Karolína Světlá. Ea a scris poezii lirice și critică literară, dar în prezent este asociată mai mult cu literatura pentru copii și cu traducerile. A tradus scrieri ale lui Pușkin, Mickiewicz și Byron.
Krásnohorská a scris libretele mai multor opere de Bedřich Smetana: The Kiss, The Secret, The Devil's Wall și Viola.
În 1890 Krásnohorská a fondat Școala Minerva din Praga, primul gimnaziu pentru fete din Austro-Ungaria. Limba de instrucție folosită în acel gimnaziu a fost limba cehă.
0 comentarii12 vizualizări0 reacții
Eliška Krásnohorskáa adăugat o fotografie
acum 7 zile
R.I.P Eliška
Biografie Ea a avut șapte frați, dar a rămas orfană de tată din fragedă copilărie. Educația a primit-o de la mama ei. A urmat cursurile Institutului Svoboda din Praga, dobândind cunoștințe sistematice cu ajutorul fraților și prietenilor ei; a învățat chiar să cânte la pian și să picteze. Eliška a suferit încă din tinerețe de pe urma unor dureri articulare. S-a împrietenit cu personalități literare ale epocii precum Karolina Světlá și Vítězslav Hálek. Ea a activat în cadrul mișcării de emancipare a femeilor, ca membru și apoi ca președinte al Asociației Femeilor Cehe, care fusese înființată în 1871 de Karolina Světlá și a fost redactor al revistei Ženských listů. A coordonat strângerea a peste 4.000 de semnături pe o petiție trimisă Consiliului Imperial (guvernului) pentru deschiderea unui gimnaziu pentru fete, care să le ajute să obțină o diplomă de liceu și apoi permisiunea de a studia la universitate. Răspunsul întârziat al guvernului de la Viena și indiferența publicului și a ziariștilor cehi a determinat-o să înființeze un gimnaziu particular pentru fete. În iunie 1890, prin urmare, Krásnohorská a scris o declarație oficială intitulată Vzdělanstvu českému! în care a anunțat înființarea Asociației Minerva pentru promovarea învățământului pentru fete. Cererea de autorizare…
0 comentarii12 vizualizări0 reacții
Eliška Krásnohorskáa adăugat o fotografie
acum 7 zile
R.I.P Eliška
Poezie
Poezia ei nu are o calitate literară foarte înaltă. Poeziile sale sunt lirice și subiective, declamatorii și cu un caracter moral.
0 comentarii12 vizualizări0 reacții
Eliška Krásnohorskáa adăugat o fotografie
acum 7 zile
R.I.P Eliška
Z mého mládí – memorii
Co přinesla léta – memorii, este probabil, în afară de libretele de operă, cea mai cunoscută operă literară a sa
0 comentarii12 vizualizări0 reacții
Eliška Krásnohorskáa lăsat un gând
acum 7 zile
Librete de operă
Lejla (1866) – autorul operei este Karel Bendl
Břetislav (1869) – autorul operei este Karel Bendl
Viola (1871) – autorul operei este Bedřich Smetana
Blaník (1874) – autorul operei este Zdeněk Fibich
Hubička (1875) – autorul operei este Bedřich Smetana
Tajemství (1877) – autorul operei este Bedřich Smetana
Dítě Tábora (1878) – autorul operei este Karel Bendl
Čertova stěna (1879) – autorul operei este Bedřich Smetana
Karel Škréta (1883) – autorul operei este Karel Bendl
0 comentarii12 vizualizări0 reacții
Eliška Krásnohorskáa lăsat un gând
acum 7 zile
Traduceri
Aleksandr Pușkin: Výbor menších básní (1894), Boris Godunov (1905)
0 comentarii12 vizualizări0 reacții
Eliška Krásnohorskáa lăsat un gând
acum 7 zile
Adam Mickiewicz: Pan Tadeusz (1882)
George Gordon Byron: Childe Harold's pilgrimage, (1890)