RIP.LIVE
Copertă🔍 Mărește

In memoriam

Emil Gârleanu (n. 5 ianuarie 1878, Iași, România – d. 2 iulie 1914, Câmpulung, România) a fost un poet, prozator, regizor, scenarist de film și jurnalist român.

Leave a thought, a memory, a prayer…
Photo Video CandlePost

Recent updates

Emil Garleanu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Emil

Emil Gârleanu (n. 5 ianuarie 1878, Iași, România – d. 2 iulie 1914, Câmpulung, România) a fost un poet, prozator, regizor, scenarist de film și jurnalist român.

0 comentarii11 vizualizări0 reacții

Emil Garleanu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Emil

Viața Emil Gârleanu s-a născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878 la Iași. Părinții, locotenent colonelul Emanoil Gârleanu (1846-1918), aparținând unei familii de răzeși din Gârleni, Bacău și mama, Pulheria, născută Antipa, după mamă Anastasiade, de origine greacă, locuiau în apropierea Copoului, în fața grădinii lui Vodă Sturza, loc cu o încântătoare priveliște de care scriitorul își va aminti. Copil ciudat, de o prea mare sensibilitate și concentrare, își îngrijorează mama prin îndelungile lui stări de visare. Se juca de-a soldații și citea cu nesaț "Povățuitorul copiilor", editat de Creangă. După ani, când îl află printre cărți uitate, manualul e întreg, nemâzgălit. Părinții se despart, lăsând copilul în grijă unei mătuși din Iași, care i-a cultivat înclinarea spre duioșie și frumos. În perioada 1885-1889 urmează școală primară, la Școală nr.2 din Sărărie. Vacanțele și le petrece în satul bunicii, de lângă Târgul Frumos. Începe liceul la Iași în 1889, unde urmează trei clase, se retrage și se înscrie la Școala Fiilor de Militari din Iași. Doi factori l-au îndrumat însă spre cariera armelor: influența tatălui, precum și faptul că locuind în aproprierea cazărmilor a avut deseori ocazia să vadă armele. 1892-1896, frecventează „Școala Fiilor de Militari”, unde devine…

0 comentarii11 vizualizări0 reacții

Emil Garleanu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Emil

Publicistica literară În anul 1900 se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din Iași. A debutat la revista ieșeană „Arhiva”, revistă condusă de A.D.Xenopol, în 1900 cu schița Dragul mamei și cu poezia Iubitei sub pseudonimul Emilgar. A colaborat la revistele Arhiva, Evenimentul, Sămănătorul, Luceafărul, Albina, Convorbiri literare, Flacăra, etc. Ulterior, a fost redactor la revista sămănătoristă „Făt-Frumos”, alături de George Tutoveanu si Dumitru Nanu, și colaborator la „Convorbiri critice”. A debutat în anul 1905 cu volumul „Bătrânii”, volumul este alcătuit din schițe publicate în revistele Făt-Frumos și Sămănătorul. A participat activ la înființarea Societății Scriitorilor Români în 1908, al cărei președinte a fost între 1911-1912. Reprezentant de frunte al Semănătorismului. Foarte apreciat de Nicolae Iorga, căruia îi dedică volumul de debut, apoi devine discipol al lui Mihail Dragomirescu.

0 comentarii11 vizualizări0 reacții

Emil Garleanu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Emil

Opera A debutat cu volumul Bătrânii (1905), în care sunt evocați boieri de viță veche, patriarhali și visători, superiori lumii noi, burgheze, care i-a ruinat. Cel mai cunoscut volum a lui Emil Gârleanu este Din lumea celor care nu cuvântă (1910), în care a relatat întâmplări alegorice din viața gâzelor, păsărilor, animalelor și plantelor. Un alt volum, Nucul lui Odobac (1910), dezvoltă tot o temă semănătoristă: dispariția țărănimii patriarhale și a obiceiurilor tradiționale.

0 comentarii11 vizualizări0 reacții

Emil Garleanu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Emil

Punga, 1909 Din lumea celor care nu cuvântă, 1910

0 comentarii11 vizualizări0 reacții

Emil Garleanu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Emil

Opere alese Opere alese, îngrijite de I. Negoiescu, 1955, postum. Scrieri alese, îngrijite de T. Vârgolici, 1964, postum. Traduceri ale operelor sale în alte limbi Az őz (Căprioara), traducere în limba maghiară de Béla F. Szász (Albert Vári), Ifjúsági Könyvkiadó, București, 1954.

0 comentarii11 vizualizări0 reacții

Emil Garleanu a lăsat un gând

acum 7 zile

Scenarist si regizor A regizat filmul „Cetatea Neamțului” (1914) și a scris scenariul pentru filmul „Dragoste la mănăstire” (1914).

0 comentarii11 vizualizări0 reacții

Grave location

Se încarcă harta…
📍 Get directions

Condolences

0