Eugen Filotti

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Eugen Filotti (n. 28 iulie 1896, București, România – d. 1 iunie 1975, Paris, Franța) a fost un diplomat, publicist și scriitor român. Ca diplomat a lucrat la Liga Națiunilor la Geneva și apoi ca ministru plenipotențiar al României în Turcia, Grecia, Bulgaria și Ungaria. A fost secretar general al Ministerului de Externe în perioada 1944-1945. Ca scriitor a publicat numeroase traduceri literare.

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Biografie Eugen Filotti s-a născut în București la 28 iulie 1896. Tatăl său, Nicolae Filotti era farmacist militar, cu gradul de locotenent, iar mama sa, Aurelia Filotti (născută Felix) era fiica doctorului Iacob Felix. Era al doilea copil din familie, având un frate cu 4 ani mai mare, Mircea Filotti (n. 1892). Nicolae Filotti a murit însă de tuberculoză când Eugen Filotti avea doar vârsta de 2 ani, iar mama lui a fost nevoită să-și crească cei doi fii cu mijloacele reduse pe care i le permitea pensia soțului ei. În perioada 1902 - 1906 urmează cursurile școlii primare Cuibul cu barză, de pe Strada Știrbei Vodă din București iar apoi, în perioada 1906 – 1914 frecventează cursurile Liceului "Gheorghe Lazăr" din București. În 1913, pe când era încă în liceu, începe să colaboreze la diferite ziare cu articole de politică externă. Intenționând să urmeze aceeași carieră cu tatăl său, în 1914 se înscrie la Facultatea de Farmacie din București și urmează cursurile facultății în primii doi ani. În 1916, la intrarea României în Primul Război Mondial este concentrat ca locotenent farmacist și lucrează în această calitate în unitățile medicale de pe front. La retragerea trupelor române în Moldova, este…Citește mai mult

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Activitatea publicistică După absolvirea facultății, se angajează ca redactor la ziarul Adevărul, ocupându-se cu prioritate de știrile externe și publicând articole referitoare la situația internațională. Pe lângă aceasta, în perioada 1924 – 1926 publică, în calitate de director, seria a doua a revistei Cuvântul Liber. Dintre colaboratorii la această revistă se pot menționa scriitorul Victor Eftimiu, poetul Tudor Arghezi și alții. Revista este un săptămânal politic și cultural militând pentru inserarea României în "concertul" european, în contrast cu mișcarea poporanistă a revistei Viața Românească. Chiar în cuvântul de introducere, Eugen Filotti folosește (introduce) termenul de "europeanism". Revista sprijină curentele artistice de avangardă văzând în ele o dovadă a participării românești la frământarea culturală europeană. Printre alți colaboratori se poate remarca și participarea lui Mircea Filotti, fratele lui Eugen, care ține o remarcabilă cronică cinematografică (Mircea Filotti este de altfel primul scenarist român). Pe lângă aceasta, mai publică articole în publicațiile Dimineața, Fapta (apărută din 1919 sub conducerea lui Emanoil Ciomac, Revista vremii politice, literare și economice (publicată între 1921-1924 de Grigore Gafencu și Sebastian Șerbescu și chiar în revista Teatrul (condusă de Soare Z. Soare). În acești ani, împreună cu alți tineri intelectuali, scriitori, ziariști, artiști plastici și de alte…Citește mai mult

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Atașat de presă În anul 1927 Eugen Filotti se hotărăște să abandoneze activitatea de ziarist și să intre în diplomație. El este numit atașat de presă la Praga. În 1928, Nicolae Titulescu îl transferă în aparatul delegației române la Liga Națiunilor de la Geneva. În perioada 1928 – 1930 lucrează la Geneva, împreună cu alți diplomați, dintre care este de relevat Savel Rădulescu, în echipa condusă de Nicolae Titulescu, care era delegatul permanent al României la Liga Națiunilor. În anul 1929 Eugen Filotti se însoară cu Elisabeta Tașcă, fiica profesorului Gheorghe Tașcă, la acea dată rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale.

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Director al Presei În 1930 este numit Director al Presei și al Informațiilor în cadrul Ministerului de Externe. În acea perioadă politica externă a României, condusă de Nicolae Titulescu urmărea desăvârșirea unui sistem de alianțe care să permită statelor mai mici din regiunea Balcanilor să se împotrivească unei eventuale agresiuni. În acea perioadă în Germania nu ajunsese încă la putere Partidul Național Socialist, dar viziunea politică a lui Titulescu era că asemenea alianțe trebuie create din timp, pentru a se putea consolida (avea timp să se consolideze). Speranța lui Titulescu era de a forma o uniune a tuturor țărilor balcanice, idee la care Bulgaria nu a aderat din cauza revendicărilor teritoriale pe care le avea. Rămânea posibilitatea creării unei alianțe între celelalte state balcanice: România, Iugoslavia, Grecia și Turcia. România era forța diplomatică care milita cel mai puternic în favoarea acestei alianțe. În cadrul acestor eforturi, Eugen Filotti, în calitate de Director al Presei și al Informațiilor răspundea de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în vederea formării unei opinii publice care să sprijine în toate cele patru țări aceste eforturi diplomatice. După ani de tratative și diferite acorduri preliminare bilaterale la 9 februarie 1934, în marea aulă a…Citește mai mult

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Ministru plenipotențiar la Ankara În 1935 Eugen Filotti este numit ministru plenipotențiar la Ankara. Pentru politica externă promovată de Nicolae Titulescu, postul avea o mare importanță. Pactul Înțelegerii Balcanice fusese semnat cu un an înainte, dar Titulescu își dădea seama că eșafodajul creat era fragil și că erau necesari o serie de pași care să consolideze alianța astfel încât să poată acționa în mod eficient în cazul unor atacuri împotriva uneia din țările membre. De aceea, considerase necesar să numească diplomați care îi susțineau politica în posturile de miniștri plenipotențiari în țările semnatare. În ziua de 28 august 1936 Niculae Titulescu este demis de Regele Carol II, fiind înlocuit cu Victor Antonescu. Demiterea produce valuri. Mulți diplomați români își manifestă intenția de a demisiona. În general, atât în țară cât și în străinătate exista convingerea că Titulescu avea să revină pe scena politică românească. Presa franceză era unanimă în această părere. Ziarul "Le Temps" din 31 august 1936 aprecia că "dl. Titulescu nu este un om care să se resemneze", “L'Intransigent” din 31 august 1936 considera îndepărtarea lui Titulescu din guvern ca temporară, aceeași opinie fiind împărtășită și de “Journal des Debats” din aceeași dată, iar “Le Figaro” considera "dispariția…Citește mai mult

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Ministru plenipotențiar la Atena În toamna anului 1936 Eugen Filotti este numit ministru plenipotențiar al României la Atena. Deși și Grecia era o semnatară a Înțelegerii Balcanice, noua poziție nu era legată de o continuitate a acțiunilor de întărire a alianței. După plecarea lui Titulescu de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine, guvernul român a acordat o importanță mai redusă acestei alianțe, care continua să funcționeze ca un pact de prietenie între cele patru țări semnatare, fără a se trece la măsurile de întărire a alianței preconizate de Nicolae Titulescu. România avea însă și alte interese în Grecia, legate de minoritatea aromână. Aromânii erau considerați cetățeni de categorie inferioară în Grecia și statul grec nu le dădea posibilitatea unei educații în limba maternă. Totuși, în condițiile apropierii politice de România, statul grec acceptase înființarea unor școli cu limbă de predare română, cu condiția ca aceste școli să fie finanțate de guvernul român, nu însă fără a ridica diferite piedici în aplicarea acordului. În aceste condiții, Eugen Filotti a depus mari eforturi pentru întărirea liceului român din Salonic și a școlilor primare existente sau pentru înființarea de școli primare noi în zonele din Pind, Tesalia și Macedonia cu importante concentrații ale populației…Citește mai mult

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Ministru plenipotențiar la Sofia În toamna anului 1938, Eugen Filotti a fost transferat de la Atena la Sofia. Noul post era diferit de cele două posturi anterioare, Bulgaria nefiind în acea perioadă o țară prietenă. Învinsă de România în cel de al doilea război balcanic, Bulgaria fusese silită prin tratatul de la București din 1913 să cedeze României partea de sud a Dobrogei, Cadrilaterul, unde administrația română crease județele Durostor și Caliacra. După statisticile românești din 1930, populația bulgară din această regiune cuprindea 149.409 locuitori, în timp ce românii erau 77.728. Creșterea de mai multe ori a numărului populației românești, în raport cu anul 1910, când număra doar 6.359 de locuitori, s-a datorat colonizării intensive în cursul anilor 1920 a românilor din Vechiul Regat și a aromânilor din Grecia și din alte țări balcanice. Dacă în România exista o importantă minoritate bulgară, concentrată în special în Dobrogea, exista și o minoritate română în Bulgaria. O parte din aceasta o reprezentau românii concentrați de-a lungul malului bulgar al Dunării. Pe lângă aceasta, mai erau și aromânii care erau localizați în partea bulgară a Macedoniei. Problemele minorităților au jucat un rol deosebit în relațiile bilaterale româno-bulgare și era inevitabil ca, în noul…Citește mai mult

Eugen Filotti a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Eugen

Ministru plenipotențiar la Budapesta În vara anului 1941 Eugen Filotti a fost numit ministru plenipotențiar al României la Budapesta. Problemele populației române de pe teritoriul Ungariei, care cuprindea și nordul Transilvaniei, erau radical diferite de cele ale minorităților române din Grecia și Bulgaria de care Eugen Filotti se ocupase în posturile sale anterioare. Imediat după ocuparea teritoriilor atribuite prin Dictatul de la Viena, autoritățile maghiare s-au dedat la o serie de acțiuni represive foarte violente împotriva populației române. Chiar înainte ca Eugen Filotti să-și ia noul post în primire, guvernul român înaintase plângeri atât la Berlin cât și la Roma având ca efect formarea Comisiei Roggeri-Altenburg care avea rolul de a investiga reclamațiile aduse de România sau de Ungaria și de a lua măsuri corective. Începând din 1941 au funcționat două subcomisii, una cu sediul la Brașov și a doua cu sediul la Cluj. Cele două subcomisii acționau însă numai în urma unor reclamații care trebuiau să se refere la cazuri specifice. În această privință, problema autorităților române era de a obține nu numai informații cu caracter general, ci informații detaliate cât mai precise cu privire la fiecare din abuzurile părții maghiare, pentru a putea înainta comisiei reclamații cât mai…Citește mai mult

Eugen Filotti a lăsat un gând

acum 7 zile

Secretar General al Ministerului Afacerilor Străine Imediat după actul de la 23 August 1944, Eugen Filotti a fost numit secretar general al Ministerului Afacerilor Străine în guvernul generalului Constantin Sănătescu, ministru al afacerilor străine fiind Grigore Niculescu-Buzești. El și-a păstrat funcția și în guvernul generalului Nicolae Rădescu, sub ministeriatul lui Constantin Vișoianu. Prima sarcină a lui Eugen Filotti a fost cea de a informa toate misiunile diplomatice ale României despre schimbările care avuseseră loc și de a transmite instrucțiunile necesare. De asemenea, imediat după liniștirea situației militare la București, a luat măsurile necesare pentru aducerea personalului ministerului la București și asigurarea funcționării normale a ministerului. Din cauza bombardamentelor, o parte din Ministerul Afacerilor Străine fusese evacuată la Băile Herculane, iar în condițiile din septembrie 1944 operația de readucere a personalului ministerului prezenta greutăți, deoarece drumul în lungul Dunării era sub focul artileriei germane situate pe malul iugoslav, iar spre nord, trupele germane și cele maghiare ocupaseră Aradul și înaintau pe valea Mureșului. În sfârșit, conform convențiilor internaționale, trebuia organizat schimbul de diplomați între țările beligerante. Acest schimb de diplomați urma să afecteze legațiile de la Berlin, Budapesta, Bratislava și alte capitale aflate încă sub controlul Germaniei. Tratativele pentru acest schimb…Citește mai mult

Eugen Filotti a lăsat un gând

acum 7 zile

Activitatea de scriitor În perioada 1947 – 1957 Eugen Filotti a avut mari dificultăți sub regimul comunist. A fost evacuat din casă, fiindu-i repartizată o locuință insalubră, i s-a tăiat pensia și a fost nevoit să ocupe diferite slujbe din care era în scurt timp concediat, ca exponent al fostului regim burghezo-moșieresc. Situația s-a ameliorat în 1957 când Eugen Filotti a fost numit director al Editurii în Limbi Străine de pe lângă Institutul Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea. În același timp s-a înscris în Uniunea Scriitorilor. Din 1957 până la sfârșitul vieții, Eugen Filotti a publicat numeroase traduceri literare precum și lucrări de artă. A murit la 1 iunie 1975 fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

Eugen Filotti a lăsat un gând

acum 7 zile

Traduceri Heinrich Mann, Profesorul Unrat, ESPLA, București, 1956, reeditat în 1970 de Editura Eminescu din București sub titlul Îngerul albastru William M. Thackeray, Henry Esmond, ESPLA, București, 1958, 1965 Richard Petzoldt, Richard Strauss - Viața în imagini, Editura Muzicală, București, 1963 Richard Petzoldt, Georg Friedrich Händel - Viața în imagini, Editura Muzicală, București, 1963 Günter C. D. Bollenbach, Desenul (Pe scurt despre tehnici), Editura Meridiane, București, 1964 A. J. Cronin, Drumul lui Shannon, Editura Tineretului, București, 1964 Mihail V. Alpatov, Istoria artei, vol. 2: Arta Renașterii și a epocii moderne, Editura Meridiane, București, 1967 A. J. Cronin, Castelul pălărierului, Editura Tineretului, București, 1967, Editura Romfel, 1991, Editura Orizonturi/Sirius, 2003 Nathaniel Hawthorne, Litera stacojie, ESPLA, București, 1967, Luceafărul, 1993, RAO, 1996 și 2001 Paul-Émile Victor, Boreal, Editura Științifică, București, 1968 Kurt Pahlen, În lumea minunată a muzicii, Editura Muzicală, București, 1968 Kenneth Clark, Arta peisajului, Editura Meridiane, București, 1969 Charles Sterling, Natura moartă, Editura Meridiane, București, 1970 Fritz Martini, Istoria literaturii germane, traducere în colaborare cu Adriana Hass, Editura Univers, București, 1972 Georg Lukacs, Estetica, vol. I, traducere în colaborare cu Aurora M. Nasta, Editura Meridiane, București, 1972 Wilhelm von Bode, Maeștrii picturii olandeze și flamande, Editura Meridiane, București, 1974 Johann…Citește mai mult

Eugen Filotti a lăsat un gând

acum 7 zile

Cronologie 28 iulie 1896 - Se naște Eugen Filotti la București 1898 - Moare Nicolae Filotti, tatăl său. 1902 - 1906 Urmează cursurile școlii primare "Cuibul cu barză" din București 1906 – 1914 Frecventează cursurile liceului "Gheorghe Lazăr" din București 1914 - Se înscrie la Facultatea de Farmacie din București. 1916 – 1918 Este concentrat în perioada primului război mondial, pe front ocupând poziția de locotenent farmacist. 1918 – 1922 Urmează cursurile Facultății de Drept din București 1922 - Se angajează la ziarul Adevărul 1924 – 1926 Editează în calitate de director revista Cuvântul Liber 1927 - Atașat de presă în cadrul Ministerului Afacerilor Străine

Eugen Filotti a lăsat un gând

acum 7 zile

1930 – Director al Presei 1935 – Ministru plenipotențiar al României la Ankara 1936 – Ministru plenipotențiar al României la Atena 1938 – Ministru plenipotențiar al României la Sofia 1941 – Ministru plenipotențiar al României la Budapesta 1944 - Secretar General al Ministerului Afacerilor Străine 1945 - Demisionează din postul de Secretar General la numirea lui Petru Groza ca președinte al Consiliului de Miniștri 1946 - 1947 Participă în calitate de expert la Conferința de Pace de la Paris

Eugen Filotti a lăsat un gând

acum 7 zile

1947 - Pensionat la cerere 1957 - Membru al Uniunii Scriitorilor din România 1957 – Director al Editurii în Limbi Străine (ulterior Editura Meridiane) 1965 - Pensionat de la Editura Meridiane. Continuă activitatea de scriitor 1 iunie 1975 - Eugen Filotti moare la București și este îngropat în Cimitirul Bellu.