🔍 MăreșteIn memoriam
Gheorghe Tattarescu (n. 1 octombrie 1820, Focșani, Moldova – d. 24 octombrie 1894, București, România) a fost un pictor român, clasic, „cel mai tipic academist”, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.
Gheorghe Tattarescu a adăugat 2 fotografii
acum 7 zile
Gheorghe Tattarescu (n. 1 octombrie 1820, Focșani, Moldova – d. 24 octombrie 1894, București, România) a fost un pictor român, clasic, „cel mai tipic academist”, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.
Gheorghe Tattarescu a adăugat 2 fotografii
acum 7 zile
Copilăria și formarea artistică Gheorghe Tattarescu s-a născut în luna octombrie 1820 la Focșani și familia lui Mihai Tatarescu și a Smarandei, născută Teodorescu. Familia a mai avut un al doilea fiu - Dumitru Tattarescu. Nicolae Teodorescu, fratele Smarandei, a făcut parte din breasla „zugravilor de subțire” care luase ființă în anul 1776, în vremea lui Alexandru Ipsilanti, pentru a se face deosebirea dintre pictorii-artiști de zugravii de case care erau organizați în așa numita breaslă a „zugravilor de gros”. Nicolae s-a născut la Focșani în anul 1786 și la vârsta de optsprezece ani era înscris la școala de pictură a Polcovnicului Matei de la Căldărușani. Ulterior a pictat icoane la Odobești pentru comanditarii din satele învecinate. În perioada 1814 - 1816 a locuit la Iași. Revenit la Focșani a luat parte la căsătoria sorei sale, Smaranda, cu un funcționar modest, Mihai Tattarescu. Mihai și Smaranda au trăit la Focșani până în anul 1826, când au decedat din cauza unei epidemii care a afectat Moldova în primele trei decade ale secolului al XIX-lea. Mihai Tattarescu își avea originea în satul Tataru, din proximitatea muntelui Tataru din Munții Buzăului și a pârăului Tataru. Zestrea Smarandei menționa o pesesiune de 4 pogoane…
Gheorghe Tattarescu a adăugat 2 fotografii
acum 7 zile
Activitate A început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu (1799 – 1880), zugrav de biserici. Continuă studiul picturii la Școala de zugravi din Buzău, fondată de unchiul său. În 1844, împreună cu unchiul său, pictează mănăstirea Rătești. Cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, obține o bursă de studii la Academia di San Luca din Roma (1845–1851). Aici i-a avut ca profesori pe Natale Carta (1790–1884), Giovanni Silvagni (1790–1853) și Pietro Gagliardi (1809–1890). Sub îndrumarea profesorilor săi, se formează în spiritul academismului Italian, executând copii după Rafael Sanzio, Bartolomé Estéban Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni și alții. Tattarescu a participat la revoluția de la 1848. A pictat portretele revoluționarilor Gheorghe Magheru, Ștefan Golescu aflați în exil, iar în 1851 pictează portretul lui Nicolae Bălcescu (în trei replici aproape identice). Idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziții alegorice cu subiect revoluționar (Deșteptarea României, 1849, 11 februarie 1866 - România Modernă, 1866), cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857), sau cu subiect istoric (Mircea cel Bătrân la 1386, Neagoe Basarab în fața Mănăstirii Argeș, Lupta lui Preda Buzescu cu hanul tătar). În 1860 este însărcinat să întocmească un „Album național” al priveliștilor și monumentelor istorice din țară.…
Gheorghe Tattarescu a adăugat 2 fotografii
acum 7 zile
Elevii lui Tattarescu Elevii Școlii de Belle Arte, care au fost premiați (în paranteză apar anii în care au studiat, după condica școlii), și care l-au avut profesor pe Tattarescu până în 1877 și după aceea, sunt următorii:
Gheorghe Tattarescu a adăugat 2 fotografii
acum 7 zile
Lucrări de referință Portrete: Nicolae Bălcescu, Copiii pictorului, Autoportret, Ion Aricescu, Sofia Crețulescu-Iacovenco, Colonel Ion Cornescu, Portretul unei fetițe etc.; Compoziții: Unirea Principatelor, Isus vorbește cu Samariteanca, Renașterea României, Răstignirea, Cal în grajd etc.; Peisaje: Peștera Dâmbovicioara, Vedere din Pincio (Roma) etc.; Biserici pictate: Mitropolia din Iași (1884), Biserica „Curtea Veche”, Biserica „Sfânta Ecaterina”, Biserica „Gheorghe Nou”, Biserica „Răzvan Vodă”, Biserica „Zlătari” (1854), Biserica „Oteteleșanu”, Biserica Măgurele, județul Ilfov (1855), Biserica în stil gotic „Sf. Mihail și Gavril”, Clejani, jud. Giurgiu (1864), Biserica „Cetățuia Râmnicului”, Mănăstirea Bistrița, Biserica „Banu” din Buzău (1884), Biserica „Cantacuzino” de la Florești (1887), Biserica „Fântâneanu” de la Stoicănești (1889), Episcopia de la Huși (1890), Capela Cimitirului Colentina (1891), Capela Cimitirului „Ghencea” (1891), Biserica din comuna Carol (1890), Biserica „Sf. Ilie” din Craiova (1892), Biserica „Buna Vestire” din Giurgiu (1867), Biserica Mănăstirii Bistrița, județul Vâlcea (1865), Biserica Mănăstirii Radu Vodă din București, Biserica Colțea din București (1871), Biserica „Sf. Pantelimon” din comuna Vedea, județul Giurgiu (1874), Biserica „Sf. Vineri” din Ploiești (1880) etc.
Gheorghe Tattarescu a adăugat 2 fotografii
acum 7 zile
Opera scrisă „Precepte și studii folositoare asupra proporțiunilor corpului uman” – 1865, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Pasagiul Român, București.
Gheorghe Tattarescu a adăugat o fotografie
acum 7 zile
In memoriam 1951 - a luat ființă Casa Memorială „Gheorghe Tattarescu” într-o clădire declarată ca monument istoric în 1951, aflată în București, Str. Domnița Anastasia nr. 7, fostă Belvedere, sector 5. În această clădire a locuit Tattarescu timp de aproape 40 de ani, în perioada 1855 - 1894. Muzeul adăpostește o bogată galerie de pictură, artă decorativă, grafică (portrete, desene, compoziții), pictură murală în stil pompeian, obiecte personale, piese de mobilier de epocă și documente care au aparținut artistului și familiei sale: nepoatei Georgeta - primul director al muzeului, căsătorită cu Jacques Wertheimer-Ghika, Micaelei Eleutheriade și lui Florence Werthaimer. La etajul edificiului a fost reorganizat atelierul pictorului. Pot fi văzute galeria de portrete și pânzele cu picturi istorice care au intrat în conștiința publică din România, tablouri, schițe, cărți foarte valoroase aduse de artist din Italia, o schiță pentru cortina Teatrului Național, două buletine oficiale din vremea Revoluției de la 1848 și mai multe exponate care evocă personalitatea de pedagog și pictor a lui Tattarescu. Deschiderea oficială a muzeului a avut loc în anul 1953. Astăzi, muzeul este sediul Secției de Artă a Muzeului Municipiului București, precum și sediul Pinacotecii Bucureștiului, și nu poate fi vizitat de public deoarece este…
Gheorghe Tattarescu a adăugat o fotografie
acum 7 zile
Controverse și incertitudini A Din cauza inexistenței condicilor de stare civilă care să ateste fără dubii nașterea cetățenilor, ziua de naștere a lui Tattarescu suferă de incertitudine. Pentru stabilirea acesteia, urmașii pictorului s-au raportat la o scrisoare pe care artistul a trimis-o din Roma, fiind datată în 27 ianuarie 1851. În aceasta, Tattarescu a afirmat că a intrat în cel de al 31-lea an al vieții lui, fapt care indică anul 1820 ca an al nașterii. Din registrul de nou născuți, din anul 1866, 30 iulie, zi în care s-a născut fiul său - Mihai Tattarescu, Gheorghe Tattarescu apare ca având patruzeci și cinci de ani. Acest al doilea argument validează pe primul pentru că indică același an de naștere - 1820. Locul de naștere este certificat de registrul morților din Focșani în care Tattarescu apare că s-a născut în acest oraș. De asemenea, actul de partaj al fraților Tattarescu din anul 1853, cu privire la averea părinților, vorbește de casa părintească din Focșani. Ca urmare, o concluzie generală a urmașilor săi, artistul s-a născut la Focșani în luna octombrie 1820. Dumitru, fratele, s-a născut cu cinci ani mai târziu, deci în anul 1825.
Gheorghe Tattarescu a adăugat o fotografie
acum 7 zile
Lectură suplimentară Nicolescu, Valeriu. Petcu, Gheorghe. Buzău - Râmnicu Sărat: Oameni de ieri, oameni de azi. vol. 1. Buzău: Alpha MDN, 1999. ISBN 973-8054-02-8
Gheorghe Tattarescu a adăugat o fotografie
acum 7 zile
en Biografie la artnet.com fr Biografie la maroumanie.com Arhivat în 26 mai 2018, la Wayback Machine. Tattarescu - Un pictor de veac XIX în secolul XXI, 18 ianuarie 2008, Adrian-Silvan Ionescu, Ziarul de Duminică Moștenire: Gheorghe Tăttărescu a pictat 52 de biserici, 2 martie 2009, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național