🔍 MăreșteIn memoriam
Entertainer. She was a popular Romanian singer of both traditional and popular music. Some of her many recordings include, "Toderel", "Jandarmul", "Marioara", "Si-Ar Fi Batut Dumnezeu", and "Butelcuta Me". Born in the Bucharest suburb of Caramidari, Tanase studied at the Scola Primara, and then at the Ion Heliade Radulescu High School before dropping out. She soon joined the Carabus Theatre under the guidance of famed Romanian actor Constantin Tanase (no relation) in 1934 and appeared in a few stage productions, but it wasn't until four years later when she began making a name for herself. In 1938, she began to make her first recordings for Romanian Radio, but unfortunately these were later destroyed by the Anti-Semitic Iron Guard (or fascists) under the pretext that they were distorting Romanian folklore. The real reason was probably because she maintained Jewish friends, among them noted journalists and ethnologists. During the Second World War she sang in musical shows for soldiers
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București, România – d. 22 iunie 1963, București, România) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră, de către Nicolae Iorga, în anul 1938.
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Biografie Artista Maria Tănase s-a născut în data de 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București (azi zona Palatul Copiilor–Parcul Tineretului), Regatul României, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț, jud. Gorj), de pe valea Amaradiei. A avut o soră și un frate: Aurica (n. 1910) și François (zis Franz, n. 1911).
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Debuturi În mai 1934, se angajează la Teatrul „Cărăbuș”. La 2 iunie, debutează în revista Cărăbuș-Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase. În același an imprimă Mansarda (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima înregistrare a artistei. În vara anului 1937, înregistrează primele cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner (profesor de folclor muzical, cel care îi va alcătui repertoriul cu melodii autentice culese de el din toată țara), primele două fiind Cine iubește și lasă și M-am jurat de mii de ori, pe care le-a înregistrat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj. Data de 20 februarie 1938, reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susținut „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea. La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor…
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Activitatea artistică Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește Pasărea măiastră. În același an se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu. În septembrie lansează cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în păr (cântec în stil popular) și Habar n-ai tu (ambele având muzica compusă de Ion Vasilescu) în revista Constelația Alhambrei, pe care le înregistrează apoi la „Columbia”. La 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziția Universală de la New York (New York World’s Fair) amenajată în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queens. Inaugurarea oficială a pavilioanelor a avut loc la 5 mai 1939. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele României). Aici, Maria Tănase are ocazia să-i cunoască pe George Enescu și pe Constantin Brâncuși. La această expoziție au mai participat Dimitrie Gusti, arh. Octav Doicescu, arh. George Matei Cantacuzino ș.a. Maria Tănase se întoarce în țară în luna iulie. Spre sfârșitul anului 1940, Garda de Fier îi interzice să mai apară în public și, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu…
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Repertoriul Maria Tănase a avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Până la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner. O selecție de 20 de cântece din repertoriul artistei a fost publicată de Editura Muzicală în 1963 în broșura Cântecele mele – Maria Tănase.
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Operetă, teatru și film A jucat pe scena Teatrului Municipal în Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și în Horia de Mihail Davidoglu (1956). A cântat în opereta Mascota de Edmond Audran (1944) și rolul principal din comedia muzicală Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky (1946). A cântat în filmele Se aprind făcliile (1939 – film care s-a pierdut), România (1947), Ciulinii Bărăganului (1958) și în scurtmetrajul muzical Mic album muzical (filmat în 1958) care conține videoclipuri ale pieselor Mărioară de la Gorj, În Târgul Moșilor și Salutare, bătrâne București.
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Distincții Ordinul Muncii clasa a III-a (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în interpretarea muzicii populare”
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Premiul de Stat (1955) titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (1 octombrie 1957) „pentru merite deosebite în activitatea artistică”
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Viața personală În anul 1930 se angajează la „Bufet de 7 lei”, unde îl cunoaște pe Sandu Eliad (regizor la Teatrul „Barașeum”, azi Teatrul Evreiesc de Stat), cel care o va prezenta mai târziu etnomuzicologului Harry Brauner. La începutul anilor '40, Maria Tănase a fost agentă de legătură și influență a Serviciului Special de Informații (SSI) condus de Eugen Cristescu. Se căsătorește cu juristul Clery Sachelarie (Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie) în decembrie 1950.
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Decesul În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, a aflat că este bolnavă de cancer la plămâni. A întrerupt turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai a ajuns acasă, în București. Ea s-a stins din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10. Mormântul Mariei Tănase se află la Cimitirul Bellu.
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Lectură suplimentară Antonescu, Simona (2019), Maria Tănase: O fântână pe un drum secetos, Iași: Editura Polirom, ISBN 978-973-46-7962-1
Maria Tanase a adăugat o fotografie
acum 6 zile
Filmul biografic * Maria Tanase - Povestea cenzurată (film documentar)[nefuncțională]
Maria Tanase a lăsat un gând
acum 6 zile
Articole biografice Maria Tănase, povestea adevărată a uneia dintre cele mai mari românce, 25 septembrie 2011, Roxana Roseti, Evenimentul zilei Maria cea fără de moarte, 25 septembrie 2006, Evenimentul zilei Maria Tănase a fost agent secret, 1 aprilie 2007, Evenimentul zilei Muzică, bărbați și spionaj. Adevărul despre Maria Tănase, 26 noiembrie 2012, Roxana Roseti, Evenimentul zilei A trăit și a murit în cîntec, 16 iunie 2008, Dana Cobuz, Jurnalul Național Maria Tănase, una dintre cele mai frumoase românce. Povestea controversată a cântăreței acuzate de spionaj și iubită a lui Brâncuși, 8 martie 2013, Bogdan Păvăloi, Adevărul Mostenirea Mariei Tanase, 1 iulie 2010, Paula Herlo, Ziarul de Duminică VIDEO. 2013, anul aniversar Maria Tănase. Povestea cântăreței supranumită "Pasărea Măiastră" de către Nicolae Iorga, 3 iunie 2013, Adriana Stanca, Gândul "Nu făcea pe grozava", 2 iulie 2007, Jurnalul Național 95 de ani de la nașterea Mariei Tănase, 25 septembrie 2008, Costin Tuchilă, Amos News Istorii mai puțin știute: Maria Tănase, dincolo de legendă, 27 septembrie 2008, Costin Tuchilă, Amos News
Maria Tanase a lăsat un gând
acum 6 zile
Aniversare centenar (2013) Centenar MARIA TĂNASE: O celebră cântăreață, trei aniversări semnificative, publicat de Vlad Pohilă pe 14 aprilie 2013 Monede dedicate împlinirii a 100 de ani de la nașterea Mariei Tănase, emise de BNR, 14 august 2013, Ana Obretin, Gândul 100 de ani de la nașterea cântăreței Maria Tănase, 25 septembrie 2013, hotnews.ro Google o sărbătorește pe Maria Tănase, la 100 de ani de la nașterea cântăreței, 25 septembrie 2013, Mădălina Cerban, mediafax.ro Maria Tănase și lupta cu indiferența oficialităților de astăzi, 25 septembrie 2013, webcultura.ro Maria Tănase, in memoriam! Un bust al artistei va fi dezvelit pe 1 Decembrie, în Capitală, 27 septembrie 2013, a1.ro