Nae Ionescu

Nae Ionescu a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Nae

Nae Ionescu (Nicolae C. Ionescu), (n. 16 iunie 1890, Brăila, România – d. 15 martie 1940, București, România) a fost un filozof, pedagog, legionar și jurnalist român. Filozofia sa a fost numită trăirism, o variantă românească a „vitalismului” german, incluzând elemente mistice și teologice din tradiția creștin-ortodoxă axată pe preponderența trăirii asupra intelectului. Cuvântul a fost tradus din limba germană "Lebensphilosophie" (filozofia trăirii), de criticul Șerban Cioculescu. Nae Ionescu a adunat în jurul său o pleiadă de membri ai intelectualității interbelice a literaturii și gândirii românești, ca Vasile Băncilă, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Petre Țuțea, Constantin Noica și alții. Prin intermediul ziarului Cuvântul, el s-a implicat în politică, susținând inițial doctrina țărănistă, apoi ideea unei „monarhii organice” (reprezentate de regele Carol al II-lea), iar din vara anului 1933 a trecut spre fascism, Mișcarea Legionară și antisemitism militant.

Nae Ionescu a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Nae

Biografie Nae Ionescu s-a născut la Brăila pe data de 4 iunie 1890 (stil vechi). A urmat studiile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal. În perioada liceului a frecventat cercurile socialiste, unde l-a cunoscut pe Panait Istrati. În ultimul an de studiu, a fost exmatriculat de la Liceul „Nicolae Bălcescu”, motivul oficial fiind convingerile sale privind republicanismul național. Termină studiile medii la alt liceu. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, ale cărei cursuri le încheie în 1912, cu specializare în filosofie. În anul 1912 este numit profesor la Liceul „Matei Basarab” din București. După o vreme în care colaborează la Studii filosofice sau la Noua Revistă Română, în toamna anului 1913, după logodna cu Elena-Margareta Fotino, pleacă în Germania, la Göttingen, în vederea desăvârșirii studiilor. Revine în România și își satisface stagiul militar la Brăila, iar pe 25 noiembrie 1915 se căsătorește cu Elena Margareta Fotino. În ianuarie 1916 pleacă din nou în Germania, împreună cu soția, pentru continuarea doctoratului. Intrarea României în război, în luna august 1916, îl surprinde acolo. Este închis în lagărul de prizonieri de la Celle-Schloss, Hanovra, de unde va fi eliberat în august 1917. Primul său fiu, Radu, se naște…Citește mai mult

Nae Ionescu a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Nae

Cariera didactică Revenit în țară în 1919, este pentru scurtă vreme profesor, apoi director la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu pentru ca, în același an, să fie numit asistent la Catedra de Logică și Teoria cunoașterii a profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Nae Ionescu își inaugurează activitatea universitară cu prelegerea „Funcțiunea epistemologică a iubirii”. Le-a fost profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Țuțea, Jeni Acterian, Mircea Vulcănescu, Constantin Floru etc. Cursurile sale, litografiate sau păstrate sub formă de stenograme, au fost publicate după moartea sa, la începutul anilor '40, prin grija discipolilor. În perioada comunistă (1945-1989) Nae Ionescu a fost un autor interzis. Publicarea cursurilor sale a fost reluată după 1990. A fost mentorul unei generații de studenți extremiști și antisemiți.

Nae Ionescu a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Nae

Cariera jurnalistică Între 1911-1916, în calitate de colaborator și apoi de redactor la Noua Revistă Română, condusă de Constantin Rădulescu-Motru, publică mai multe articole și cronici. În perioada 1919-1925, colaborează cu numeroase articole la revista Ideea europeană (director: Constantin Rădulescu Motru), alături de Tudor Vianu, Octav Onicescu, Dimitrie Gusti, Ștefan Nenițescu, Emanoil Bucuța, Cora Irineu, Mircea Florian. În 1922, publică în Gazeta Matematică studiul Comentarii la un caz de intranziență a conceptelor matematice, pentru care obține în anul 1923 Premiul de filosofie matematică. Din mai 1926 N. Ionescu conduce ziarul Cuvântul, la care a colaborat și grupul de talente adunate în jurul său: Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran etc. A semnat, sub diferite pseudonime, atât în ziarul Cuvântul, cât și în alte periodice în care a scris pe perioada celor patru ani de suspendare a acestuia (1934-1938).

Nae Ionescu a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Nae

Volume (antume și postume) Roza vânturilor în 1937, o culegere de articole gazetărești strânse din inițiativa lui Mircea Eliade, care a și prefațat-o. Este singura carte publicată în timpul vieții (republicată în ediție anastatică la Ed. Roza Vînturilor, 1990). Corespondența de dragoste (epistolar cu Elena-Margareta Fotino), 2 volume, Ed. Anastasia, București, 1997. Curs de istorie a logicii, ediție îngrijită de Marin Diaconu, Humanitas, 1993. Curs de metafizică, ediție îngrijită de Marin Diaconu, Humanitas, 1995. Curs de filosofie a religiei. 1924 - 1925, ediție îngrijită de Marin Diaconu, prefață de Nicolae Tatu, postfață de Mircea Vulcănescu, Editura Eminescu, 1998. Pe lângă alte numeroase ediții, mai ales ale unor cursuri universitare, operele lui Nae Ionescu au fost strânse într-o ediție completă (20 de volume) și în colecția de „Opere fundamentale” (trei volume) a Academiei Române: Nae Ionescu, Opere, vol. I-XV, ediție îngrijită de Marin Diaconu și Dora Mezdrea (la editurile Crater, Istros, Muzeul Literaturii Române), 1999-2018. Nae Ionescu, Opere, vol. I-III, ediție îngrijită de Marin Diaconu și Dora Mezdrea, postfață de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2020 (volumele I și II conțin Cursuri universitare, iar vol. III studii, prefețe și o selecție de articole și cronici).

Nae Ionescu a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Nae

Repere biografice La 23 ianuarie 1911, la Societatea Studenților în Litere ține conferința Literatura celei de a IV-a proporționale: Sărmanul Dionis de Eminescu - tipărită în Noua Revistă Română la 22 februarie 1911 (debutul publicistic avusese loc, probabil, în 1909). La 23 septembrie 1912 publică în Noua Revistă Română, sub pseudonimul Mihai Tonca, Preocupările filosofice ale geometrului Poincare; ulterior va fi cooptat ca redactor la respectiva revistă. În octombrie susține examenul de licență la Facultatea de Litere și Filosofie din București cu teza Istoria argumentului ontologic (magna cum laude; certificat nr. 152, din 11 decembrie 1912), după care este numit profesor la Liceul Matei Basarab din București. În septembrie 1913 se logodește la Iași, cu Elena-Margareta Fotino. Cu recomandarea lui Constantin Rădulescu-Motru primește un ajutor din partea Fundațiunei Universitare Carol I pentru pregătirea tezei de doctorat (privitoare la filosofia lui Kant). În 1924, 29 iunie — 6 iulie, publică art. „Cum se pregătește revoluția”, în Ideea Europeană (cu semnătura Niculae Ivașcu). În cadrul Cursurilor de vară de la Vălenii de Munte (15 iunie-15 august) ține prelegerea „Contribuția latină în filosofie”, iar în noiembrie deschide cursul de Istorie a logicii (până în februarie 1925). În anul universitar 1924-1925 propune ca temă…Citește mai mult

Nae Ionescu a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Nae

Lectură suplimentară Florian Bichir, Când satana îți dă târcoale... George Racoveanu, ucenicul lui Nae Ionescu în Dosarele Securității, Editura Agnos, 2013 Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei românești, EDP, 1984 https://www.contemporanul.ro/eseu-publicistica/trairea-extatica-la-nae-ionescu.html

Nae Ionescu a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Nae

Poziția „vilei de la Șosea”, Băneasa SENATUL EVZ: Extazul demonismului: Nae Ionescu, M. Sebastian și extremismul revoluționar, 5 august 2009, Vladimir Tismăneanu, Evenimentul zilei Nae Ionescu - un personaj controversat Arhivat în 6 ianuarie 2013, la Wayback Machine., 13 mai 2010, Ciprian Plăiașu, Historia Profesorul, 15 ianuarie 2007, Ilarion Tiu, Jurnalul Național Regele si legionarii. Moartea lui Nae Ionescu, 5 noiembrie 2005, Jurnalul Național Valori ale culturii naționale - 109 ani de la nașterea lui Nae Ionescu, 16 iunie 2009, Amos News Un pact faustic: Despre Mihail Sebastian si Nae Ionescu, 1 iulie 2013, Vladimir Tismăneanu, Evenimentul zilei „Nae Ionescu ne-a învățat să gândim“ Arhivat în 11 septembrie 2014, la Wayback Machine., 19 iunie 2009, Mihai Grobnicu, Ziarul Lumina Casa lui Nae Ionescu, 1938 - arh. G. M. Cantacuzino SCDP Băneasa se judecă cu nepoata lui Nae Ionescu pentru „vila de la șosea“ Opere de sau despre Nae Ionescu la Internet Archive Full text of Ionescu's lectures on the Philosophy of Religion (in Romanian)

Nae Ionescu a lăsat un gând

acum 6 zile

The beguiling Nae Ionescu (in Romanian) Nae Ionescu's „Villa on The Road” in Wikimapia