Nicolae Filimon (n. 6 septembrie 1819, București – d. 19 martie 1865) a fost un prozator român, cunoscut pentru crearea personajului Dinu Păturică, eroul primului roman realist românesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. De asemenea, este autor de nuvele romantice și realist-satirice și primul critic muzical român. A scris un jurnal de călătorii pe Dunăre, și prin Occident, în Ungaria, Austria și Italia. Cea mai importantă operă a sa este romanul Ciocoii vechi și noi, apărută în 1863. Romanul este o frescă a societății românești la începutul secolului XIX. A fost inițiat în francmasonerie când se afla la studii în Franța.
Nicolae Filimon (n. 6 septembrie 1819, București – d. 19 martie 1865) a fost un prozator român, cunoscut pentru crearea personajului Dinu Păturică, eroul primului roman realist românesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. De asemenea, este autor de nuvele romantice și realist-satirice și primul critic muzical român. A scris un jurnal de călătorii pe Dunăre, și prin Occident, în Ungaria, Austria și Italia. Cea mai importantă operă a sa este romanul Ciocoii vechi și noi, apărută în 1863. Romanul este o frescă a societății românești la începutul secolului XIX. A fost inițiat în francmasonerie când se afla la studii în Franța.
0 comentarii15 vizualizări0 reacții
Nicolae Filimona adăugat o fotografie
acum 4 zile
R.I.P Nicolae
Tabel cronologic al vieții scriitorului
6 septembrie 1819 - Nașterea la București, drept penultimul copil al preotului Mihai Filimon, paroh la Biserica Enei (construită în 1611- demolată în 1977), și al Mariei
1821 – Revoluția lui Tudor, eveniment evocat în romanul Ciocoii vechi și noi
1829, 13 aprilie – Cântăreț la biserica Enei; tot acolo îl găsim și în anii 1841, 1842 și 1846
1830, 22 iulie – Moare Mihai Filimon, tatăl scriitorului
1831/1853 – Conform spuselor lui Ion Ghica, este corist în trupa Hanrietei Karl și flautist la teatrul lui Papanicola; aceștia sunt anii în care își desăvârșește cunoștințele în domeniul teatrului și al muzicii, fiind unul dintre primii noștri cronicari muzicali și teatrali. Ghica îi face acestuia un portret, într-o perioadă când intrase în cercul cântăreților de biserică (Anton Pann, Marin Serghiescu Naționalu): "un copilandru nalt, rumen, sprintenel, cu plete de țârcovnic"
0 comentarii15 vizualizări0 reacții
Nicolae Filimona adăugat o fotografie
acum 4 zile
R.I.P Nicolae
1848 – Revoluția burghezo-democratică 1852 – Epitrop al bisericii Enei, funcție pe care o va avea până la moarte 4 decembrie – „Conțopist” la Departamentul Credinței 1856, 26 februarie – În cadrul aceluiași departament, este ridicat la rangul de pitar 1857, 5 decembrie – Debutează în publicistică la ziarul Naționalul cu foiletoane și cronici muzicale: Paralelism între fosta direcțiune și cea de astăzi; Teatrul italian. Lucrezia Borgia; Teatru italian. Ernani 1858 – Călătorește în apusul Europei; evenimentul îi servește pentru scrierea operei Excursiuni în Germania meridională 1858, 23 noiembrie – Publică în Naționalul nuvela Mateo Cipriani sub titlul "Mănăstirea domenicanilor după colina Fiesole", inclusă în volumul Excursiuni în Germania meridională 1859, ianuarie – În același ziar, apare nuvela O baroneasă de poronceală, inclusă în volumul amintit 1859, 17 septembrie – Numit secretar al Comisiei Documentale 1859 – Moare Maria Filimon, mama scriitorului 1860, ianuarie – martie – Naționalul publică fragmentele Trei luni în streinătate, apărute apoi în volumul Excursiuni în Germania meridională 1860, ianuarie – martie – În Revista Carpaților apare nuvela Friederich Staaps sau Atentatul de la Schoënbrunn în contra vieții lui Napoleon 1860, ianuarie – martie – Revista Carpaților reeditează nuvela Mateo Cipriani 1860, octombrie – Naționalul publică…
0 comentarii15 vizualizări0 reacții
Nicolae Filimona lăsat un gând
acum 4 zile
1863 – Romanul apare în volum
1864, octombrie – Epitrop al bisericii Enei. După o oarecare absență, își reia activitatea de cronicar dramatic la Buciumul, revista lui Cezar Bolliac
1865, ianuarie – Publică în Dâmbovița ultimul său articol intitulat Răspuns la critica făcută de P.G. Nițescu revistei noastre muzicale din Monitorul nr. 285
19 martie 1865 – Moare răpus de ftizie. Pentru viața și opera scriitorului portretul pe care i-l face Ion Ghica într-una din Scrisorile sale are o însemnătate deosebită: „Acei care l-au cunoscut pierdeau un amic sincer, leal, îndatoritor, totdeauna vesel și voios, totdeauna mulțămit cu puținul ce câștiga prin munca și talentul său; caracter independent, nu s-a căciulit niciodată la nimeni; ura și disprețuia lipsa de demnitate și lingușirea; modest până a roși când auzea laude pentru scrierile lui, n-a bănuit niciodată că era un scriitor de mare talent. Literatura a pierdut în el pe unul din luceferii săi”.
0 comentarii15 vizualizări0 reacții
Nicolae Filimona lăsat un gând
acum 4 zile
Ascanio și Eleonora
Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala
0 comentarii15 vizualizări0 reacții
Nicolae Filimona lăsat un gând
acum 4 zile
Omul de piatră (1862)
Omul de flori cu barba de mătasă sau povestea lui Făt-Frumos (1862)
0 comentarii15 vizualizări0 reacții
Nicolae Filimona lăsat un gând
acum 4 zile
În alte limbi
Táltos Román (Roman Năzdrăvan), traducere în limba maghiară de B. Delnei József, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1962.
0 comentarii15 vizualizări0 reacții
Nicolae Filimona lăsat un gând
acum 4 zile
Opere traduse
Drei Monate im Ausland und andere Schriften. /Basme/. Answahl und Einleitung: Domnica Stoicescu. Trad. Marianne Șora. Bukarest: Jugendverlag, 1961. 296p. (Kleine Schulbucherei).
Roman der Tapfere. /Basme/. Trad. Ruth Lissai; Heidi Fettich. Bukarest: Ion Creangă Verlag, 1978. 48p. - Roman Năzdrăvan.
Parvenus der Schreibergilde oder "Die Katze lasst das Mausen nicht!" /Dt. von Ingeborg Seidel/. Bukarest: Kriterion, 1987. 270p.
Parvenus d'autrefois et d'aujourd'hui. Trad. Aurel George Boeșteanu. În: Nouvelles roumaines. 1962, p.53-57.
0 comentarii15 vizualizări0 reacții
Nicolae Filimona lăsat un gând
acum 4 zile
http://www.crispedia.ro/Nicolae_Filimon
Valori ale culturii naționale: Nicolae Filimon - 190 de ani de la naștere, 6 septembrie 2009, Amos News
Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979 (căutare după nume)