Panait Istrati

Panait Istrati a adăugat 2 fotografii

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Panait Istrati, numele la naștere, Gherasim Istrate, (n. 10 august 1884, Brăila, România – d. 16 aprilie 1935, București, România) a fost un scriitor român de limbă română și franceză. Deși a trăit și a activat cu precădere în România, datorită importanței sale asupra literaturii franceze, Panait Istrati este catalogat uneori și drept „scriitor francez”.

Panait Istrati a adăugat 2 fotografii

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Viața Panait Istrati s-a născut în Brăila, ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gheoghios Valsamis, grec din Cefalonia. A copilărit în Baldovinești, a terminat șase ani de școală primară, doi fiind nevoit să-i repete, ca și Maxim Gorki, scriitorul rus și apoi sovietic cu care a fost comparat adesea. Și-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare datează din 1906, cu preponderență făcând publicistică în presa muncitorească din România, debutul fiindu-i articolul Hotel Regina în revista România muncitoare. Între 1910-1912 își publică, în aceeași revistă, primele povestiri: Mântuitorul, Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai. Colaborează și la alte ziare: Viața socială, Dimineața, Adevărul etc. Se apropie de cercurile socialiste. Trăind în sărăcie, bolnav și singur, a încercat să se sinucidă în 1921 pe când era la Nisa, dar a fost salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisă,…Citește mai mult

Panait Istrati a adăugat 2 fotografii

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Opera În jurul anului 1935, când s-a realizat o statistică, s-a stabilit că Istrati era deja tradus în 27 de limbi, ceea ce demonstrează că Panait Istrati nu a avut numai un succes de librărie, ci a pătruns în foarte multe medii culturale din întreaga lume, ajutat probabil de faptul că scria în limba franceză. Printre temele predilecte ale creației sale literare se află fascinația pentru Orient, care pentru Istrati este o sursă de cunoaștere și autocunoaștere, de elinerare și lumină, doar rareori privit ca un spațiu oprimant. O altă caracteristică a scrierilor sale este tenta autobiografică, exprimată ca tentativa unei alte existențe sau ca renaștere a individului. De asemenea, vagabondajul sau nomadismul este o temă majoră la Istrati, pentru care noțiunea de vagabondaj corespunde naturii sale extrovertite, impulsive și pasionale.

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Ciclul „Adrian Zografi” Les Récits d’Adrien Zograffi / Povestirile lui Adrian Zografi: Kyra Kyralina, Rieder, Paris, 1924, prefață: Romain Rolland; versiune românească de autor: I. G. Hertz, București, 1934; Oncle Anghel, Rieder, Paris, 1924; versiune românească de autor: Renașterea, București,1925; Les Haidoucs: I. Présentation de Haidoucs, Rieder, Paris, 1925; Les Haidoucs: II. Domnitza de Snagov, Rieder, Paris, 1926; Enfance d’Adrien Zograffi / Copilăria lui Adrian Zografi: Codine, Rieder, Paris, 1926; versiune românească de autor: I. G. Hertz, București, 1935; Adolescence d’Adrien Zograffi / Adolescența lui Adrian Zografi:

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Mikhail, Rieder, Paris, 1927; Vie d’Adrien Zograffi / Viața lui Adrian Zografi: La Maison Thuringer, Rieder, Paris, 1933; versiune românească de autor: Cartea Românească, București,1933; Le Bureau du placement, Rieder, Paris, 1933; versiune românească de autor: Cartea Românească, București,1933; Méditerranée. Lever du soleil, Rieder, Paris, 1934; Méditerranée. Coucher du soleil, Rieder, Paris, 1935; versiune românească de autor: Cartea Românească, București,1936;

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

În afara ciclului „Adrian Zografi” Trecut și viitor. Pagini autobiogafice, Renașterea, București,1925; La Famille Perlmutter, Gallimard, Paris, 1927 (în colaborare cu Josué Jéhouda); Isaac, le tresseur de fil de fer, Joseph Hessler librairie, Strasbourg, 1927; Le Refrain de la fosse (Nerantsoula), Grasset, Paris, 1927; Mes départs (pages autobiographiques), Gallimard, Paris, 1928; versiune românească de autor (postum): Cartea Românească, București, 1940; Les Chardons du Baragan, Bernard Grasset, Paris, 1928; versiune românească de autor, numai primul capitol (postum): Moderna, București, 1943; Vers l’autre flamme - Confession pour vaincus⁠(de)[traduceți]. Après seize mois dans l'U.R.S.S. (premier volume) ; Soviets 1929 (volumul 2) ; La Russie nue (volumul 3), Rieder, 1929 Le Pécheur d’éponges (pages autobiographiques), Rieder, Paris, 1930; versiune românească de autor (postum): Dacia, București, f.a.; Pour avoir aimé la terre, Denoël et Steele, Paris, 1930; Tsatsa Minnka, Rieder, Paris, 1931; versiune românească de autor: Eminescu, București, 1931; En Égypte, Éditions des Cahiers libres, Paris, 1931.

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Ediții Opere alese / Œuvres choisies, ediție bilingvă româno-franceză, texte alese, prefață și note de Al. Oprea, traducere de Eugen Barbu, vol. I-IX, București, Editura pentru Literatură / Editura Minerva, 1966-1984. Opere, ediție bilingvă franceză-română, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Zamfir Bălan, Editura Istros a Muzeului Brăilei (Kyra Kyralina / Chira Chiralina, 1993, ediția a doua, 2009; Oncle Anghel / Moș Anghel, 1995; Codine / Codin, 1996; Tsatsa Minnka/Țața Minca, 1997; La maison Thuringer / Casa Thuringer, 1998). Opere. Povestiri. Romane, colecția „Opere fundamentale”, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de Teodor Vârgolici, introducere de Eugen Simion, vol. I-II,Editura Univers Enciclopedic, București, 2003. Opere, colecția „Opere fundamentale”, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de Zamfir Bălan, introducere de Eugen Simion, Academia Română - Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2019 (vol. I-II), 2021 (vol. III-IV): I. „Romanul lui Adrian Zografi”: Povestirile lui Adrian Zografi, Copilăria lui Adrian Zografi; II. „Romanul lui Adrian Zografi”: Adolescența lui Adrian Zografi, Viața lui Adrian Zografi; III. Romane, povestiri, scrieri autobiografice; IV. Însemnări de călătorie, confesiuni, evocări, scrieri postume.

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

În limba maghiară Kyra Kyralina (Chira Chiralina), traducere în limba maghiară de Domokos János și Horváth Henrik, Európa Könyvkiadó, Budapest, 1965.

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Ecranizări Kira Kiralina, film mut sovietic, 1928, regia: Boris Glagolin Ciulinii Bărăganului, coproducție Franța-România, 1957, regia: Louis Daquin, Gheorghe Vitanidis. Ecranizare după romanul omonim. Codin (Codine), coproducție Franța-România, 1962, regia: Henri Colpi. Ecranizare după romanul Copilăria lui Adrian Zograffi. Scenariul: Dumitru Carabăț, Henri Colpi, Yves Jamiaque. Premiul pentru cel mai bun scenariu, Festivalul de film de la Cannes, 1963. Balkán! Balkán!, coproducție Ungaria - Franța - Turcia, 1993, regia: Maár Gyula. Ecranizare după Chira Chiralina. Kira Kiralina, film românesc din 2014, regia: Dan Pița.

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Opere traduse Ma croisade ou Notre croisade. Trad. du roumain. Soutraine par Rantigny: "Aristocratie", 1941. 208p. Kira Kiralina. Přel. Miloslav Jirda. Praha: SNKLHU, 1959. 188p. (Světová četba. Svazck. 211). - Chira Chiralina. Kodin. Kira Kiralina. Romani. Preveo: Živojin Zivojnović. /Cuvânt înainte de Romain Rolland/. Beograd: Kultura, 1962. 210p. (Biblioteka Kultura. Kolo II. Knjiga 17). Kyra Kyralina = Chira Chiralina. /Texte francais et trad. roumaine en regard/. /Texte alese, pref. si note de Al. Oprea. Trad. de Eugen Barbu/. București: Ed. pentru Literatura, 1966., LX, 335p. (Oeuvres choisies. 1). Oncle Anghel = Moș Anghel. /Texte francais et trad. roumaine en regard/. /Texte alese, pref. si note de Al. Oprea. Trad. de Eugen Barbu/. București: Ed. pentru Literatura, 1966., 334p. (Oeuvres choisies. 2). Domnitza de Snagov = Domnita din Snagov. /Texte francais et trad. roumaine en regard/. /Texte alese, pref. si note de Al. Oprea. Trad. de Eugen Barbu/. București: Ed. pentru Literatura, 1967. 332p. (Oeuvres choisies. 4). Codine = Codin. /Texte francais et trad. roumaine en regard/. /Texte alese, pref. si note de Al. Oprea. Trad. de Eugen Barbu/. Bucuresti: Ed. pentru Literatura, 1970. 589p. (Oeuvres choisies. 5).

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Română Alexandru Oprea, Panait Istrati, București, Editura pentru Literatură, 1964 Alexandru Oprea, Panait Istrati: dosar al vieții și al operei, București, Editura Minerva, 1976 Maria-Gabriela Pintea, Panait Istrati, București, Editura Cartea Românească, 1975 Mircea Iorgulescu, Spre alt Istrati, București, Editura Minerva, 1986 Zamfir Bălan, Panait Istrati - Tipologie narativă, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2001 Mircea Iorgulescu, Celălalt Istrati, Iași, Editura Polirom, 2004 Maria Cogălniceanu, Panait Istrati: tentația și ghimpii libertății, Brăila, Editura Ex Libris, 2005 Constandina Brezu-Stoian, Panait Istrati, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2007 Eleni Samios Kazantzakis, Adevărata tragedie a lui Panait Istrati, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2013 Mircea Iorgulescu, Panait Istrati- nomadul statornic, Edție definitivă, în îngrijirea lui Ioan Groșescu, Editura Karta Graphic, Ploiești,2011 Rossi, Catherine (2022). Drumuri inițiatice la Panait Istrati și Harry Martinson. Brăila: Editura Proilavia.

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Franceză Édouard Raydon, Panaït Istrati, vagabond de génie, Paris, Les Éditions Municipales, 1968 Monique Jutrin-Klener, Panaït Istrati, un chardon déraciné : écrivain français, conteur roumain, Paris, Éd. Fr. Maspero, 1970 Roger Dadoun, Panaït Istrati, Aix-en-Provence, L'Arc, 1983 David Seidmann, L'Existence juive dans l'œuvre de Panaït Istrati, Paris, Éditions Nizet, 1984 Elisabeth Geblesco, Panaït Istrati et la métaphore paternelle, Paris, Anthropos, 1989 Monique Jutrin-Klener, Hélène Lenz, Daniel Lérault, Martha Popovici, Élisabeth Geblesco, Catherine Rossi, Jeanne-Marie Santraud, Les Haïdoucs dans l'œuvre de Panaït Istrati : l'insoumission des vaincus, Paris, L'Harmattan, collection Critiques littéraires, 2002 Magda Jeanrenaud, Quelques réflexions en marge des auto-traductions de Panaït Istrati [Observații în legătură cu auto-traducerile lui Panait Istrati] in La Traduction là où tout est pareil et rien n’est semblable [Traducerea, acolo unde totul este la fel și nimic asemănător], cu o prefață de Claude Hagège, p. 191-242, 2012. Dolores Toma, Panaït Istrati de A à Z, 2014

Panait Istrati a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Panait

Italiană Elena Dumitru, L’emigrazione intellettuale dall’Europa centro-orientale. Il caso di Panait Istrati, Roma, Edizioni Nuova Cultura, 2012 Elena Dumitru, De vorbă cu Panait Istrati/Parlando con Panait Istrati (Aracne, Roma 2015)