🔍 MăreșteIn memoriam
Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897, Hănțești, România – d. 2 februarie 1948, Cluj, România) a fost prima femeie parașutist cu brevet din S.U.A în 1932 și echivalat în România în anul 1937. Campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).
Smaranda Brăescu a adăugat o fotografie
acum 2 zile
Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897, Hănțești, România – d. 2 februarie 1948, Cluj, România) a fost prima femeie parașutist cu brevet din S.U.A în 1932 și echivalat în România în anul 1937. Campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).
Smaranda Brăescu a adăugat o fotografie
acum 2 zile
Biografie S-a născut în satul Hănțești, comuna Buciumeni, din județul Tecuci (interbelic), actual în județul Galați, iar numele ei real era Maranda Brăescu, într-o familie cu opt copii: 4 fete și 4 băieți. Născută în familia răzeșului Brăescu, Smaranda a venit pe lume odată cu fratele geamăn Paul Panait în 21 mai 1897. Copilăria și-a petrecut-o în satul natal. În perioada 1904-1909 urmează școala primară din Vizurești, un sat vecin, în Hănțești nefiind școală. Din 1911 pleacă la Bârlad, unde, până în 1913, urmează cursurile școlii secundare de fete. Aici, la Bârlad, Smaranda Brăescu, în 27 mai 1911, la vârsta de 15 ani, are primul „contact” cu aviația, de care se îndrăgostește iremediabil. Urmează apoi Școala Normală „Principesa Elisabeta” din București, absolvită cu mențiunea de Merit. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. A obținut brevetul de parașutistă în Germania. La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a…
Smaranda Brăescu a adăugat o fotografie
acum 2 zile
Activitatea profesională Gheorghe Negrescu sosise în orașul natal, Bârlad, într-un temerar raid aerian, București-Bârlad. Sosirea la Bârlad a fost anunțată pentru 26 mai, dar din cauza unor probleme tehnice la motor, acesta aterizează pe un teren lângă Râmnicu Sărat. După ce a fost reparată o conductă de ulei, a doua zi acesta pleacă în zbor spre Bârlad, unde este întâmpinat de o numeroasă asistență bârladeană și din împrejurimi. Aici mai face o demonstrație de zbor și în cursul după-amiezii, zburând de lângă gradina publică peste oraș. După zbor, autoritățile orașului îi fac cadou un ceas de aur cu inscripția: „27.V.1912, Bârlădenii aviatorului Gheorghe Negrescu”. Era al cincilea raid din istoria aviației românești, a cărei existență era la început. Gheorghe Negrescu, care avea brevetul de pilot nr. 2 din România, va fi, peste ani, un susținător și admirator sincer al Smarandei Brăescu, din pozițiile pe care le va ocupa în aviația militară. Trebuie să menționez că am avut împlinirea de a-l cunoaște personal pe domnul Gen. Gheorghe Negrescu în 1979, căruia i-am dedicat coperta catalogului, diploma și afișul expoziției aerofilatelice internaționale „Aeromfila’79”. Au urmat anii grei ai Primului Război Mondial, perioadă în care Smaranda a continuat studiile de liceu la Bârlad,…
Smaranda Brăescu a lăsat un gând
acum 2 zile
Recunoaștere Pe 3 octombrie 1931 regele Carol al II-lea i-a acordat Ordinul „Virtutea Aeronautică”, clasa Crucea de Aur pentru saltul cu parașuta de la 6200m realizat pe 2 octombrie. La expoziția creată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la recâștigarea Independenței Poloniei și a Anului Drepturilor Femeii, precum și a Marii Uniri a României, Institutul Polonez din București a publicat povestea a 34 de femei remarcabile din cele două țări si o serie de filme de animație despre aceste poloneze și românce. Anul 2022 va fi dedicat la nivel național memoriei și recunoașterii meritelor Smarandei Brăescu.