Speranța Rădulescu

Speranța Rădulescu (n. 13 februarie 1949, Buzău – d. 21 ianuarie 2022, București) a fost un reputat etnomuzicolog, antropolog și distinsă cercetătoare, specialistă în muzicile de tradiție orală (folclor muzical) și muzicile de metisaj.

Biografie Speranța Rădulescu și-a început studiile muzicale în Târgoviște, apoi s-a mutat în capitala României, București, unde a studiat compoziția muzicală la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (acum Universitatea Națională de Muzică), cu profesorii Tudor Ciortea și Myriam Marbé, pe care îl absolvă ca șefă de promoție. Aici a fost colegă cu compozitorul Adrian Enescu. Între 1973-1990 a lucrat ca cercetător etnomuzicologic la Institutul de Etnografie și Folclor din București. În 1979 devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Din 1980 preia pentru o vreme funcția de șef al secției de muzică și coregrafie a Institutului. Între 1982-1984 se ocupă de editarea unor discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”. În 1984 devine doctor în muzicologie la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, conducătorul tezei fiind profesorul Romeo Ghircoiașiu. După 1990 a continuat ca cercetător la Muzeul Țăranului Român din București, timp în care și-a intensificat cercetările pe teren, în aproape toate regiunile României. În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând cu anul 2000 se trece la producția pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul…Citește mai mult

Realizări Între 1988 și 2019 a organizat zeci de turnee cu concerte de muzică tradițională în Elveția, Franța, Regatul Unit (Scoția), Italia, Belgia, Olanda, Germania, Austria, Grecia, Spania, Luxemburg. Participanții erau în masură covârșitoare țărani-muzicieni din variate regiuni ale României. Concerte memorabile au avut loc la Teatro La Fenice, Veneția (Italia, 1997 și 1998), Theatre de la Ville, Paris, Franța, Teatrul Villette, și Maison des Cultures du Monde din Paris (1988-2019), Universitatea de Muzică și Teatru din Viena, Teatrul Montreux (1993), Palatul Muzicii din Atena. În 2005 a început colaborarea cu Universitatea Națională de Muzică din București, ca profesor asociat, activitate pe care o continuă îndrumând doctoranzi. A colaborat cu importante reviste și publicații periodice atât din țară, cât și din străinătate, precum: „Cahiers de musiques traditionneles” (Geneva), „Ethnologie française ” (Paris), „Martor”, „Revista de etnografie și folclor”, „România literară” ș.a. și a publicat numeroase studii și articole în volume colective, în România și în diferite țări (Franța, Elveția, Italia, Regatul Unit, Austria, Germania, Cehia, Grecia, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Ucraina, Republica Moldova). A susținut numeroase comunicări științifice și conferințe atât în spațiul european (Franța, Elveția, Marea Britanie, Germania, Senegal, Slovacia, Spania etc.), cât și în SUA, China și Senegal. A…Citește mai mult

Premii și distincții Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei R.S.R. (1984) pentru lucrarea Taraful și acompaniamentul armonic în muzica de joc. Premiul Uniunii Interpreților și Criticilor Muzicali din România (1994) pentru promovarea operei lui George Enescu. Premiul Coup de coeur al Academiei Charles Cros (2005) pentru primele 10 CD-uri din colecția „Ethnophonie”. Premiul Schallplatten Kritik (2007) pentru CD-ul Aromânii din Andon Poci. Premiul Coup de coeur al Academiei Charles Cros (2020) pentru Taraful Bucureștilor, înregistrat de Maison des Cultures du Monde, Paris.

Proprii Taraful și acompaniamentul armonic în muzica de joc, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1984, 724 p. Cîntecul: Tipologie muzicală. I. Transilvania meridională, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1990, 256 p. ISBN 973-42-0054-2 Hopa-Tropa-Europa, București, Muzeul Țăranului Român, 1992, 42 p. Peisaje muzicale în România secolului XX. Partea I (Musical Landscapes In Twentieth-Century Romania. Part I). Bucharest, Muzeul Țăranului, 52 p. Peisaje muzicale din România secolului XX, București, Editura Muzicală, 2002, 192 p. ISBN 973-42-0297-9 Taifasuri despre muzica țigănească / Chats about Gypsy Music, București, Editura Paideia, 2004, 247 p. ISBN 973-596-204-7reed. Editura Paideia (ediția a II-a), 2015, 300 p. ISBN 978-606-748-073-3 Muzici și societăți (broșură), București, Editura Universității Naționale de Muzică, 2012, 28 p. ISBN 978-973-1905-99-0 Regards sur la musique en Roumanie au XXe siecle. Musiciens, musiques, institutions, Paris, L’Harmattan, 2021, 192 p. ISBN 978-2-343-23193-8

Coautor Vom muri și vom fi liberi, București, Editura Meridiane, 1990, 340 p. ISBN 978-973-33-0112-7 (în colaborare cu Irina Nicolau și Ioana Popescu) Piața Universității (University Square). Bucharest, Editura Nemira, 1997 (co-author). À tue-tête. Chant et violon au Pays de l’Oach, Roumanie (with Jacques Bouët and Bernard Lortat-Jacob), Collection “Hommes et musiques”. Paris, Université Paris-Nanterre, 2002, 350 p. ISBN-10: ‎ 2901161669; ISBN-13 : ‎ 978-2901161660 Din răsputeri. Glasuri și cetere din Țara Oașului, București, Institutul Cultural Român, 2006, 268 p. ISBN 973-577-499-2 (în colaborare cu Jacques Bouët și Bernard Lortat-Jacob) Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music, Lanham, Boulder, New York, London, Rowman & Littlefield, 2016, 348 p. ISBN 978-144-226-708-4 (în colaborare cu Margaret Beissinger și Anca Giurchescu)

Volume colective „Un virtuos al ocarinei - Șerban Butoi”, în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, Centrul de Îndrumare a Creației Populare, 1976 „Armonia populară brăileană”, în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, Centrul de Îndrumare a Creației Populare, 1977 „Caractère spécifique roumain dans le langage harmonique de la IIIe Sonate pour piano et violon” de Georges Enesco” și „La connotation „populaire” dans la „III-eme Sonate pour piano et violon” de Georges Enesco”, în Enesciana II-III. Enesco, musicien complexe, București: Editura Academiei R.S.R., 1981 „Das Rumanische Volkslied. Formenreichtum und Einstimmigkeit” și „Le «taraf»: formation musicale de ménétriers”, în Enesciana IV. Georges Enesco, compositeur roumain, București, Editura Muzicală, 1985 „Musiques traditionnelles et ethnomusicologie sous pression politique”, în Pom pom pom pom: musiques et caetera, Musée d’ethnographie de Neuchâtel, 1997 „Our Music vs The Music of Others”, în Music, Language and Literature of the Roma and Sinty, Max Peter Baumann (ed.), Bamberg, VWB, 2000 „What is Gypsy Music? On Belonging, Identification, Attribution, the Assumption of Attribution”, în Romska Hudba na prelomu tisicileti, Zuzana Jurkova (ed.), Praga, SUGA, 2003 „Le musiche di traditione orale in Romania”, în Quaderni del Premio Letterario Giuseppe Acerbi. Litteratura della Romania, Roma,…Citește mai mult

Periodice „Analiza unui text muzical lăutăresc”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 22, nr. 1, București, 1977 „La lecture psycho-sémiotique du message musical”, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XIV, București, 1977 „Quelques considérations sur la communication artistique musicale de la perspective du système sémiologique de Louis Prieto”, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XVI, București, 1977 „Considérations critiques sur le spectacle de folklore contemporain”, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XVIII, București, 1978 (în colaborare cu Irina Nicolau) „Operații de gândire implicate în transcrierea textului muzical de tradiție orală”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 24, nr. 2, București, 1979 „Creația enesciană în prelungirea unor straturi vechi de muzică populară” în Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice, Seria A, 2, București, 1980 „Ansamblul (vocal-)instrumental folcloric românesc. Schiță tipologică”, în Muzica, nr. 10-11, București, 1980 „Elemente de proveniență folclorică în muzica enesciană”, în Muzica, nr. 9, București, 1981 „Posibilitățile și limitele filmului etnografic în cercetarea etnologică actuală”, în Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice, Seria A, 3, București, 1981 (în colaborare cu Irina Nicolau) „Forme de manifestare a univocalității în folclorul muzical românesc”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 28, nr. 1,…Citește mai mult

Website-ul Speranței Rădulescu ro Interviu cu Speranța Rădulescu, muzicolog... Video clip: Speranța Rădulescu despre folclor și muzicile de tradiție orală. Fragment dintr-un interviu realizat de Elise Stan (TVR), cu prilejul Sărbătorii muzicii – 1997 (Muzeul Țăranului Român) Video clip: Speranța Rădulescu invitată la emisiunea Garantat 100% (ediție din anul 2013)

Degradarea folclorului românesc (reportaj Digi24) Speranța Rădulescu. Muzeolog și antropolorg (accesibil online)