🔍 MăreșteIn memoriam
She was a Romanian physicist. She discovered artificial radioactivity at The Radium Institute of Paris (France). Artificial radioactivity results after the bombardment of stable nuclei with neutrons or accelerated particles. Working on her PhD thesis on polonium constant (1924), Ştefania Mărăcineanu observed such a phenomenon: the metal lead in support of devices is influenced by radioactive polonium, beginning to emit radiations in its turn, which persisted after the polonium did not act! Alas, the Nobel Prize (1935) for the discovery of artificial radioactivity went to Frederic and Irene Joliot-Curie. She returned to Bucuresti and undertook interesting experiments of obtaining artificial rain in the country and abroad, using radioactive salts, getting some results (in Bărăgan, the Sahara, etc.). She published valuable works concerning the link between earthquakes and rainfall and was the first to report that on the eve of an earthquakes there is a significant increase in radioacti
Ștefania Mărăcineanu a adăugat 2 fotografii
acum 4 zile
Ștefania Mărăcineanu (n. 18/30 iunie 1882, București, România – d. 15 martie 1944, București, România) a fost o chimistă și fiziciană română de renume internațional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.
Ștefania Mărăcineanu a adăugat o fotografie
acum 4 zile
Biografie Ștefania Mărăcineanu s-a născut în București, la 17 iunie 1882. În anul 1888, la vârsta de doar 6 ani, a rămas orfană, eveniment care i-a marcat profund copilăria. Se știu foarte puține detalii despre viața ei timpurie, cu excepția faptului că a avut o copilărie nefericită, despre care ea nu a vrut să vorbească. A studiat la Liceul „Elena Doamna” din București, unde a obținut diploma de învățătoare în anul 1899, apoi la Școala Centrală de fete din București, unde a absolvit secția clasică-modernă a liceului în 1903 și apoi, prin examen de diferență, secția reală în 1904. Ulterior, a urmat cursurile Facultății de Științe din cadrul Universității din București, unde a obținut licența în științe fizico-chimice în 1910. În timpul studiilor universitare a realizat o lucrare de optică care i-a adus un premiu, la recomandarea profesorului Constantin Miculescu. Un an mai târziu a intrat în învățământ, ca profesoară suplinitoare, apoi provizorie. La examenul de capacitate ținut în 1914, s-a clasat pe primul loc, cu media 9,57, și a fost numită profesoară definitivă de fizico-chimice la Școala Centrală, unde își făcuse studiile liceale, post pe care l-a deținut până în momentul pensionării. După încheierea Primului Război Mondial, Ștefania Mărăcineanu…
Ștefania Mărăcineanu a adăugat o fotografie
acum 4 zile
Ipoteze controversate Ștefania Mărăcineanu a studiat legătura dintre radioactivitate și ploi, iar mai târziu relația dintre cutremure și precipitații. Ea s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității. Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul Curie.
Ștefania Mărăcineanu a adăugat o fotografie
acum 4 zile
Ștefania Mărăcineanu - Radioactivité, soleil Ștefania Mărăcineanu - La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Comptes Rendus de l'Académie Roumaine, 6, Nr. 1/4, pp. 72-75, 1942 Dănuț Șerban - Drumurile mele toate ..., Ștefania Mărăcineanu. Memoriae Ingenii, Revista Muzeului Național Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, octombrie 2013, 6 pagini Dănuț Șerban - Ștefania Mărăcineanu. Momente din viața unei personalități încă insuficient cunoscute. Academia Română, CRIFST - Comitetul Român pentru Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii, Sesiunea științifică anuală a Diviziei de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, octombrie 2013 Dănuț Șerban - Top descoperiri românești (XIV). Ștefania Mărăcineanu - ploaia artificială. Revista philatelica.ro, anul V, nr. 6(29), noiembrie-decembrie 2013 Prof. univ. dr. ing. Gheorghe P. Țiclete - Ștefania Mărăcineanu - Savantul nedreptățit, uitat și ignorat în propria-i țară, dar apreciat elogios în lumea științifică europeană., în Independența Română, 8 august 2018
Ștefania Mărăcineanu a adăugat o fotografie
acum 4 zile
Lectură suplimentară Marcu, George; Ilinca, Rodica (2009), Dicționarul personalităților feminine din România, București: Editura Meronia, ISBN 978-973-7839-55-8 Nicolau, Edmond; Ștefan, I.M. (1987), 100 de oameni de știință și inventatori români, București: Editura Ion Creangă Țarălungă, Ecaterina (2011), Enciclopedia identității românești. Personalități, București: Litera Internațional, ISBN 978-606-600-246-2 Bedreag, C. G. Bibliografia fizicii romîne. Biografii. București: Biblioteca Societății de Științe Matematice și Fizice, 1957. Moroianu, Dinu; Ștefan, I. M. Maeștrii ingeniozității românești. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1976. Văduva-Poenaru, Ion (2000), Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, 2: P - Z, București: Editura Geneze, ISBN 973-9099-29-7
Ștefania Mărăcineanu a adăugat o fotografie
acum 4 zile
Uniți schimbăm — Ștefania Mărăcineanu Portrete — Ștefania Mărăcineanu pe ITC Cluj