Zaharia Stancu

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Zaharia Stancu (n. 5 octombrie 1902, Salcia, județul Teleorman – d. 5 decembrie 1974, București) a fost un scriitor român, poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist și publicist, academician, laureat al Premiului Herder. Zaharia Stancu și-a început cariera literară ca gazetar și poet liric, a devenit un militant activ de stânga, romancier angajat după război, în primii ani ai puterii populare. Ulterior a scris proză realistă, naturalistă, marcată însă de un lirism specific. A reînceput să scrie poezie în ultimii ani ai vieții. Romanul Desculț (1948) a fost masiv promovat în perioada comunistă, fiind cel mai tradus roman al unui autor de limba română și parcurgând globul „în sandale de aur”, după cum îi plăcea autorului să spună. A fost tradus în 24 de limbi până în 1988, existând, printre altele, o traducere și în limba japoneză. Cu toate acestea, în opinia mai multor critici, cele mai importante cărți ale lui sunt romanele Șatra, Jocul cu moartea și Pădurea nebună (ultimul titlu traduce numele turcesc al ariei sale natale, Dilîi-orman - Diliorman sau Teleorman, nume care o și definește).

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Biografie Zaharia Stancu s-a născut în 1902 în localitatea Salcia, județul Teleorman, în Câmpia Dunării. După ce a abandonat școala la vârsta de 13 ani, a lucrat în diverse meserii până în 1919, când și-a continuat studiile de literatură și filosofie la Universitatea din București. După ce a primit diploma de licență (1933), a lucrat ca editor, a condus sau a colaborat la reviste precum Azi, Lumea Românească, Revista română, Gândirea. A fost recunoscut atât ca poet cât și ca prozator de valoare încă din perioada interbelică, în cercurile literare și publicul larg. Gloria și recunoașterea majoră le-a cunoscut însă după război, fiind promovat de puterea comunistă din rațiuni ideologice. A fost director al Teatrului Național din București (1946-1952, 1958-1968), membru al Comitetului de direcție al Editurii pentru Literatură și Artă (din 1948), președinte al Uniunii Scriitorilor (din 1947) și al Societății Scriitorilor Democrați din România (din 1948). A publicat romanul Desculț în anul 1948, opera sa angajată fiind inclusă în toate programele școlare din perioada comunistă. A fost exclus din Partidul Muncitoresc Român, apoi reprimit. A fost descris ca „intelectual de servici” al regimului din cauza faptului că s-a manifestat în favoarea unor scriitori ca Howard Fast sau Boris…Citește mai mult

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Antifascism și proletcultism Înainte, în timpul războiului mondial și imediat după acesta În perioada interbelică, Zaharia Stancu a trecut de la orientarea gândiristă la socialismul militant. În război a avut o atitudine vehement antifascistă, accentuată spre finele conflictului, fapt pentru care a petrecut un scurt timp de detenție în lagărul de la Târgu-Jiu. A fost acuzat de către unii critici (Ion Coja) că a manifestat o atitudine antifascistă din oportunism. În 1945, Zaharia Stancu a publicat Zile de lagăr, în care istorisește momentele petrecute în lagărul din Târgu-Jiu (1942-1943). Pentru simpatiile sale de stânga, publicistul a fost internat alături de alții, precum Victor Eftimiu, Mihai Ralea, Ion-Gheorghe Maurer, Zaharia Boilă. Printre altele, în volum, el a relatat faptele de glorie care l-au apropiat de mișcarea comunistă. În anii 1930, lăudase activitatea ministrului de Externe Nicolae Titulescu, promotorul destinderii relațiilor româno-sovietice. La Lumea Românească, angajase redactori comuniști urmăriți de Siguranță. „Scriam cu pistolul pe masă și mă mir și astăzi cum nu s-a găsit atunci un nebun să-mi găurească țeasta”, scria Zaharia Stancu. În detenție, s-a remarcat printr-o grevă a foamei, ce a ținut 10 zile. De la Maurer a reînvățat atunci cum să mănânce fără să-i fie rău. Meniul trebuia…Citește mai mult

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Anii ’50-’60. Conflictul cu Ceaușescu În 1951, Stancu a publicat volumul Călătorind prin URSS. Note și impresii de drum. El a scris despre edificii semnificative pentru „mișcarea comunistă internațională”. S-a plimbat pe sub zidurile Kremlinului, a vizitat Muzeul lui Lenin, Mausoleul lui Lenin, Galeriile Tretiakov, Biblioteca Lenin, Muzeul Marii Revoluții din Octombrie, strada Gorki, Piața Roșie. Cu „evlavie”, în numeroase rânduri, Stancu și-a afirmat dragostea „nețărmurită” față de „marea putere sovietică” și „genialul părinte al popoarelor Iosif Stalin”. Mâna îi tremură când așterne „câteva gânduri” în cărțile de oaspeți ale instituțiilor vizitate. „Copleșit de emoție” a stat la căpătâiul lui Lenin, care „doarme somn greu, adânc, după o viață de zbucium și luptă, de trudă și triumf”. „Ai vrea să trăiești mereu la Moscova, să treci mereu pe lângă zidurile roșii-ruginii ale Kremlinului, vechi parcă de când lumea, să-ți arunci privirile la sutele de ferestre luminate, întrebându-te: dincolo de care din ele, la acea oră de noapte, când întunericul atârnă ca un ciorchine uriaș deasupra orașului, lucrează tovarășul Iosif Vissarionovici Stalin?”, nota, în alte pagini, scriitorul. Stancu a fost exclus din Partidul Muncitoresc Român, în timpul verificărilor membrilor de partid (1950). A făcut într-una cereri să fie reprimit. Gheorghiu-Dej și-a…Citește mai mult

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

După Revoluția din 1989 Odată cu prăbușirea sistemului comunist, Stancu este eliminat treptat din programele școlare, apoi condamnat la o relativă uitare. Reversul medaliei a făcut ca, fiindu-i promovate timp de decenii opere îndoielnice, să ajungă să fie cunoscut și definit prin și de acestea, literatura de reală valoare scrisă de el trecând în plan secund. Recent, un oarecare proces de reabilitare a fost început de câțiva literați, intelectuali și autori marcanți. Astfel, Valeriu Râpeanu într-un articol din Curierul Național din 2012 afirmă: Criticul Alex Ștefănescu scria în 2002 în România literară: Despre opera lui Zaharia Stancu, Nicolae Manolescu a afirmat:

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

... iar despre omul Zaharia Stancu: O sumă de remarci subtile și fine insinuări despre viața lui Stancu a formulat fostul său secretar particular, scriitorul Vlad Mușatescu, în memoriile sale publicate și în emisiunea Cafeneaua literară la TVR Opera lui Zaharia Stancu în teatru și film Proza lui Zaharia Stancu nu este ușor de pus în scenă, efectul actului artistic fiind generat cu precădere de descriere și narațiune, mai puțin de dialog. Cu toate acestea, câteva titluri au stat la baza unor remarcabile producții. Dupa nuvela Costandina, regizorul Cornel Popa a realizat un spectacol omonim, produs de Televiziunea Română, având în distribuție pe Margareta Pogonat, Emanoil Petruț, Ica Matache, Dana Dogaru, Constantin Cojocaru, Eugenia Maci, Dan Condurache, Boris Petroff. Piesa este reprogramată periodic de diverse canale ale Televiziunii publice de peste trei decenii. În 1976 a avut loc premiera filmului lui Andrei Blaier Prin cenușa imperiului, cu Gheorghe Dinică și Gabriel Oseciuc, ecranizare a romanului Jocul cu moartea. În 1982 este realizat filmul Pădurea nebună, de Alexandru Corjos, ecranizare a romanului cu același nume. În distribuție: Florin Zamfirescu, Ion Besoiu, Horațiu Mălăele.

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Repere biografice importante ordonate cronologic 1902 - La 5 octombrie, se naște în comuna Salcia, județul Teleorman, al patrulea copil, din a doua căsătorie a lui Tudor Stancu Mitroi și al Mariei (născută Delcca Bratu). Ambii părinți aveau vocația narativă caracteristică țăranilor din Câmpia Dunării. 1911 - Începe școala primară în satul natal cu învățătorul Gheorghe Popescu-Bragadiru care îl apreciază. „...între 1911 și 1915 citisem sute de cărți și știam cât elevii buni din ultimele clase de liceu”. 1915 - Este ucenic la o tăbăcărie din Roșiorii de Vede și băiat de prăvălie. 1917 - Lucrează ca argat pe moșia boierească din Lisa. Încearcă să se stabilească în București, ca vânzător de ziare. Tot în 1917 face călătoria la sudul Dunării care, mult mai târziu, se va esențializa în romanul Jocul cu moartea. Continuă să citească foarte mult, fiind arhivar la Judecătoria din Turnu Măgurele. 1920 - Debutează în ziarul Victoria din Turnu Măgurele cu un pamflet, Mai puțină ingratitudine, cu referire la pensia mizerabilă a văduvei lui Coșbuc. 1921 - Publică în Ziarul științelor și al călătoriilor, sub pseudonimul Mitroi Th. Ștefan, articolul Note de drum, povestind o experiență de viață ce va fi transfigurată în Jocul cu moartea.…Citește mai mult

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Cântec șoptit, versuri, București, 1970; Șaptezeci, versuri, antologie și pref. de A. Martin, București, 1972;

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Clopotul, București, 1947; Desculț, București, 1948; reeditat în 1960, 1968, 1970, 1973 etc.

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Darie, București, 1960; Jocul cu moartea, roman, București, 1962; reeditat în 1966 și 1968

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Costandina, povestiri, București, 1962; Pădurea nebună, roman, București, 1966; reeditat în 1972

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Șatra, roman, București, 1968; Vântul și ploaia, I-III, București, 1969 (vol. 1 - Vulpea; vol. 2 - Frigul; vol. 3 - Roza); Povestiri de dragoste. Groapa. Lupoaica. Costandina. Uruma. Liliacul. Ce mult te-am iubit. București, 1970; Ce mult te-am iubit, roman, București, 1970; Desculț, roman, cu 20 de gravuri în lemn de Fred Micos, București, 1973; Să nu uiți, Darie, antologie și pref. de Adriana Mitescu, București, 1973;

Zaharia Stancu a adăugat o fotografie

acum 7 zile

R.I.P
Zaharia

Publicistică Triumful rațiunii, culegere de articole, București, 1973; Pentru oamenii acestui pământ. Articole, cuvântări, interviuri, confesiuni. 1961-1971, București, 1971;

Zaharia Stancu a lăsat un gând

acum 7 zile

Distincții Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Cavaler, clasa I (1947) Ordinul Muncii clasa I (30 decembrie 1957) „cu ocazia celei de a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne și pentru merite deosebite în îndeplinirea sarcinilor date de Partidul Muncitoresc Romîn, pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale, culturale și obștești” Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă” Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I (17 octombrie 1962) „pentru merite deosebite în domeniul creației literare, cu prilejul implinirii a 60 de ani de la nașterea sa” Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (26 septembrie 1966) „pentru merite deosebite în activitatea literară, artistică și de răspîndire a culturii naționale, cu prilejul Centenarului Academiei Republicii Socialiste România” titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii” Ordinul „Victoria Socialismului” (10 octombrie 1972) „pentru îndelungata și rodnica activitate în domeniul creației literare și pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului de înflorire a…Citește mai mult

Zaharia Stancu a lăsat un gând

acum 7 zile

Opere traduse Mezitláb. Regény. Forditotta Szemler Ferenc. A cimlapot A. Stoicescu rajzolta. Bukarest: Allami könyvkiadó, 1949. 481p. - Desculț. De Barrevoeters. Deel 1-2. Uit het Roemeens vestaald door Theun de Vries en G. Constantinescu. Amsterdam: Uitgeverij Pegassus, 1950. /Vol./ 1: 1280p.; /Vol. / 2: 290p. - Desculț. Les nu-pieds. /Roman/. Trad. Claude Sernet. Paris: Les Éditeurs Français Réunis, 1951. 580p. - Desculț. Barefoot. Translated from the romanian by P. M. Revised by Jack Lindsay. London: Fore Publications, 1953. 272p. - Desculț. Hounds. /Roman/. Bucharest: "The Book" Publishing House, 1954. 326p. - Dulăii. Die Blumen der Erde. /Proză/. Trad. Oscar Walter Cisek. Bukarest:: Staatsverlag für Kunst und Literatur, 1955. 192p. - Florile pământului. Cvety zemli. Perevod M. Ju. Olsufieva. Predislovie MIhail Novikov. Buharest: Red. Narodnaja Rumynija, 1957. 61p. - Florile pământului. Korni gorki. /Otrâvki/. Perevod s rumynskogo N. Stroe. Buharest: Rumynija,1958. 64p. (Biblioteka Narodnaja Rumynija) - Rădăcinile sunt amare. Glocken und Trauben. Rumänische Meisternovellen. /Roman/. Trad. Alfred Kittner. Berlin: Buchverlag Der Morgen, 1962. 448p. - Clopote și struguri. Igra so smert’ju. Perek. I. G. Kušnirika. Kiev, 1963. 355p. - Jocul cu moartea. A gamble with death. A novel. /Roman/. Trad. Richard A. Hillard. London: Peter Owen, 1969. 201p. (UNESCO. Collection of…Citește mai mult

Zaharia Stancu a lăsat un gând

acum 7 zile

F. Brunea-Fox, Adevărul vremii, 1949; P. Comarnescu, Națiunea, nr. 62, 1949; idem, în Universul, nr. 84, 1949; Ov. Stancu Crohmalniceanu, Viața Românească, nr. 7, 1955; L. Raicu, Viața Românească, nr. 12, 1955;